BUCĂTĂRIA POLONĂ: Cremșnitul papal / Kremówka papieska

Dragi urmăritori ai blogului POLONISTICA și în special iubitorilor de bucate poloneze, luna aceasta vă propunem rețeta unui desert legendar – Cremșnitul papal.

Kremówka papieska

Acesta este, un desert uimitor de gustos și răcoros pentru timpul de afară, nu este foarte dulce și conține mult, foarte mult soi nobil și un nume cu o greutate istorică, sub denumirea de kremówka papieska / cremșnitul papal.

Pe vremea când Karol Wojtyla, viitorul Papa Ioan Paul al II-lea, ieşea de pe băncile liceului din Wadowice, în Polonia, prăjitura purta deja o denumire care să-i asigure succesul: napoleoska (după Napoleon Bonaparte) sau kremowska (după umplutura acesteia). Povestea zice că Wojtyla, mare amator de astfel de „cremoase”, a participat la un pariu, care avea drept provocare înfulecarea a cât mai multe astfel de prăjituri. Viitorul papă a pierdut pariul, dar, doar după ce a mâncat 13 bucăţi.

Poftitul desert este preparat din două rânduri de foietaj fin, iar la mijloc are o cremă făcută din lapte, smântână şi gălbenuşuri de ou. După ce este astfel „ansamblată”, prăjitura e tăiată în dreptunghiuri şi pudrată cu zahăr vanilat.

După ce Papa şi-a manifestat public aprecierea pentru această prăjitură, denumirea ei s-a transformat instantaneu în kremówka papieska (uneori precedat de wadowickie, care stabilea originea acestei reţete), un semn discret de apreciere al poporului polonez pentru cel mai iubit conaţional. În cofetăriile de la noi, prăjitura se numeşte și astăzi napoleon, în Italia se cheamă mille foglie, în Marea Britanie o veţi găsi ca vanilla slice, iar în Spania ca milhojas.

Dacă anul acesta tot sărbătorim centenarul naşterii sfântului Ioan Paul al II-lea, haideți, cu această ocazie, să pregătim împreună acest legendar desert, iar dacă ajungeți cumva  prin Polonia, nu ezitați sa-l gustați în cofetării.

Mod de preparare a aluatului:

Foietajul

Cernem făina, adăugăm zahărul, sarea și untul rece, tăiat cubulețe. Folosind un cuțit, începem să încorporăm untul cu făina până când obținem o consistență ca și fârimiturile de pâine. Adăugăm smântâna și începem să frământăm până când obținem un aluat uniform și nelipicios. Frământarea durează 3 – 5 minute. Împărțim aluatul în două părți egale, învelim în folie alimentară și le lăsăm la frigider pentru o oră sau două. După ce aluatul s-a odihnit, îl rulăm la o grosime de jumătate de centimetru, după care împăturim aluatul și îl rulăm din nou, repetând această procedură de 2-3 ori. Rulăm alautul după dimensiunea formei de copt, facem câteva găuri cu furculița și punem aluatul într-un cuptor preâncălzit la 200 °C, pentru 15- 20 de minute sau până obține o culoare aurie.

Pregătirea cremei:

Crema

Într-un bol, batem gălbenușurile cu două linguri de zahăr până își dublează volumul, adăugăm făina, amidonul, amestecăm bine și punem bolul deoparte. Într-o oală adăugăm laptele, restul de zahăr și pe cel vanilat, și începem să amestecăm la foc mediu până când începe să fiarbă. În momentul fierberii, luăm vasul de pe foc și turnăm laptele treptat peste amestecul de gălbenușuri, amestecând continuu. Punem tot conținutul înapoi în oală și la foc mic, spre mediu, mixând continuu, până când se formează o cremă groasă ca de budincă. Punem crema într-un bol, o acoperim cu peliculă alimentară și o lăsăm să se răcească. Dăpă ce s-a răcit, într-un bol amestecăm bine cele 100 g. de unt moale, adăugăm puțin câte puțin din budincă și mixăm până când se încorporează toată crema.

Toate elementele nesare pentru prăjitura noastră sunt gata și nu ne-a rămas decât să le asamblăm. Foietajul îl tăiem după dimensiunile tavei pe care o avem. Punem primul foietaj în formă, apoi adăugăm toată budinca pe care o întindem uniform și punem cel de-al doilea foietaj deasupra, presăm puțin și totul este gata. Prăjitura va merge la frigider pentru câteva ore, peste noapte ar fi ideal.

Cremșnitul papal, este gata și puteți să savurați din el. Pentru servire, se taie în patrate de dimensiuni mici și se cerne puțin zahăr pudră.

Poftă mare să aveți pentru cel mai legendar desert polonez!


Sursa: aduparosnie.pl; przyslijprzepis.pl; historia.ro; kulinarneodslonypati.blogspot.com

Legenda balaurului de sub Wawel – legendă populară poloneză

Secretul bunei dispoziţii, care animă permanent Cracovia, se leagă mai mult ca sigur de legenda sa vestită: cea a balaurului învins de către un cizmar. Pe dealul în care a fost peştera dragonului s-a construit un castel, apoi în jurul lui a crescut un oraş medieval, reşedinţă de secole a regilor polonezi.
De atunci, simbolul acestui oraș, a devenit balaurul ce cândva ținea în frică întreaga Cracovia.

Pawel Kuczynski – cronicarul vremurilor noastre

Pawel Kuczynski, este un satirist, pictor și un om de artă născut în Szczecin, Polonia. Artistul s-a născut în 1976, în Polonia condusă de comuniști, la doar două luni după izbucnirea protestelor violente, care au avut loc în țară și au deschis ușile pentru opoziția regimului comunist.

În timpul copilăriei sale, au apărut grupuri de rezistență în toată Polonia, publicând ziare clandestine, înființând sindicate, organizând clase universitare secrete și denunțând încălcări ale drepturilor omului.

Pe cînd artistul, Pavel Kuczynski avea doar 5 ani, el a început să picteze pe ziduri diferite slogane anticomuniste, era începutul unei noi faze de proteste, o mișcare a elevilor și studenților care s-a concentrat asupra artei ca mijloc de disidență.

În octombrie 1991, când în Polonia au avut loc primele sale alegeri parlamentare libere, Kuczynski avea cincisprezece ani, dar era deja cunoscut pentru creațiile și picturile sale critice asupra societății.

După liceu, Kuczynski, care se bucurase întotdeauna de reușite la desen, s-a specializat în grafică la Academia de Arte Plastice din Poznań. El a pictat portrete la petreceri, a copiat picturi ale maeștrilor și a pictat în interiorul mai multor apartamente. Apoi, în 2004, un prieten l-a încurajat să participe la un concurs de desene animate, el a desenat prima sa ilustrație satirică și a fost premiat. Astăzi, arta lui provocatoare de gândire este recunoscută la nivel mondial, munca sa a primit peste o sută treizeci de premii.

Kaczynski spune că se inspiră de la colegii săi, precum și din munca vechilor maeștri. Iubește iluminarea teatrală a picturilor lui Caravaggio și joacă adesea cu lumina și umbrele în propriile sale opere, pentru a crea drame înalte.

În ceea ce privește subiectul, Kuczynski spune că nu trebuie să privească departe, „realitățile absurde” de astăzi oferă o mulțime de materiale. Amintirile tulburărilor politice din copilărie îl motivează să se confrunte cu apația pe care o vede la tinerii de astăzi, în ciuda problemelor cu care se confruntă. Combinând umorul cu frustrarea pentru situația politică a Poloniei și problemele globale precum: sărăcia, războiul și diviziunea rasială, el folosește metafore vizuale pentru a scoate la iveală adevăruri incomode.
El s-a concentrat în special pe modul în care dependența noastră de tehnologie și în special de social media – deformează relațiile umane și perturbă viața interioară. Opera sa arată un angajament aprig pentru importanța acelui spațiu în fiecare dintre noi, pe care regimurile totalitare precum comunismul copilăriei sale, au căutat să le colonizeze. El a fost numit suprarealist, dar Kuczynski,  îi contrazice și spune: „un ilustrator realist … al timpurilor noastre suprarealiste”.

Artistul polonez, Pawel Kuczynski, încearcă prin intermediul unor ilustrații să arate că obiceiurile și obsesiile societății moderne fură foarte mult timp. Uneori trebuie să ne oprim și să ne uităm cu alți ochi la ceea ce se petrece în jurul nostru.

Vă prezentăm o selecție cu cele mai bune 20 de desene realizate de Pawel Kuczynski, la tema: Arta și Lectura. Combinația subtilă de umor și situații care te pun pe gânduri, ridică o mulțime de întrebări neplăcute despre lumea în care trăim.

Surse: diez.md; incredibilia.ro; pictorem.com; charterforcompassion.org