Centenarul Alianței Defensive Româno-Polone marcat la Chișinău

Ambasadele Poloniei și României la Chișinău, au marcat într-un mod inedit, Centenarul Alianței Defensive Româno-Polone și anume prin vernisarea unei expoziții de pictură, la reședința Ambasadorului Poloniei din Chișinău, E.S. Bartłomiej Zdaniuk.

Astfel, mai mulți reprezentanți ai corpului diplomatic, oameni de artă și cultură din capitala Republicii Moldova, dar și reprezentanți ai presei, au participat la vernisarea expoziției personale a doamnei Lavinia Cătălina Ioniță, soția Ambasadorului României la Chișinău, E.S. Daniel Ioniță.

Armonia culorilor, reprezentate în cele 50 de tablouri, au fost însoțite de versuri din cele mai cunoscute poezii, ale celor mai mari poeți, în special români și polonezi. Profunzimea și complexitatea sentimentelor exprimate în tablourile expuse au substanțiat mesajele transmise audienței de creatorul acestora, doamna Lavinia Cătălina Ioniță și de ambasadorii României și Poloniei.

După cum au remarcat cei doi ambasadori în discursurile lor, evenimentul este nu doar o dovadă a prieteniei și solidarității dintre Polonia și România, dar și un simbol al acțiunilor comune care sprijină calea europeană a Republicii Moldova – o țară importantă a Parteneriatului Estic.

În discurs, ambasadorul României a subliniat: „Este o bucurie imensă pentru mine să mă aflu aici, alături de dumneavoastră, pentru a inaugura această expoziție… România şi Polonia sunt legate de o veche şi trainică prietenie, care merge adânc în istorie. Avem relații solide în toate domeniile și un Parteneriat Strategic care funcționează impecabil de la Marea Baltică la Marea Neagră. Putem compara intensitatea contactelor bilaterale dintre România și Polonia din perioada interbelică cu cea de astăzi, care este cel puțin la același nivel. Proximitatea geografică și împărtășirea aceluiași context geopolitic ne-au ajutat să ne înțelegem, să fim mai aproape unii de ceilalți, să luptăm împotriva imperiilor care au împărțit și divizat Europa. Avem o moștenire comună de care suntem mândri, aceleași interese strategice regionale, europene şi globale, suntem parteneri apropiați şi de nădejde…Relațiile noastre, bazate pe încredere și sprijin reciproc, sunt astăzi unite de valorile europene și transatlantice….Și fiind aici, pot spune că România și Polonia sunt unite în a susține calea europeană și parcursul pro-reforme ale Republicii Moldova, singurul care – în opinia mea – poate asigura securitate, stabilitate și prosperitate tuturor cetățenilor acestor meleaguri frumoase, indiferent de limba vorbită sau apartenența etnică.”

A fost o mare onoare să participăm și noi la un astfel de veniment, și aducem sincere mulțumiri Ambasadei Republicii Polone la Chișinău pentru invitație.

Carol Schmidt – un primar al Chișinăului cu rădăcini poloneze

Astăzi se împlinesc 175 de ani de la nașterea lui Carol Schmidt, cel mai longeviv primar al Chișinăului și cel care a remodelat orașul, oferind-ui acestuia un aspect de oraș modern pentru acele vremuri.  

Carol Schmidt

Carol Schmidt (Şmidt, Karl-Ferdinand), născut la 25 iunie 1846, la Bălţi și decedat la 9 iunie 1928, la Chişinău, a fost primar al Chișinăului timp de 25 de ani, fiind la cârma capitalei din 1877 și până în 1903. Acesta a schimbat radical aspectul urbei, pornind de la un orăşel provincial cu relaţii economice subdezvoltate, el a reuşit să dea Chişinăului un aspect european, prefăcându-l într-unul dintre cele mai frumoase capitale guberniale din Rusia.

Pe când acesta era încă în viață, orășenii au cerut ca una din străzile centrale să-I poarte numele, de fapt această întâmplare nu a mai avut loc și cu alți primari. Actuala stradă Mitropolit Varlaam, până în 1944 s-a numit Carol Schmidt și chiar dacă în 1918 s-a schimbat regimul, noua administrație românească așa și n-a modificat numele străzii și el până la moartea survenită în 1928 a locuit pe această stradă.

Tatăl său Alexandru Carol (d.1886), a fost de origine germană și medic chirurg la Direcția Medicală a Basarabiei, iar mama sa era de origine poloneză.

În perioada 1857-1863 a învățat la Gimnaziul Regional din Chișinău, iar între 1863-1864 și-a făcut studiile la Facultatea de Fizică și Matematici a Universității Sf. Vladimir din Kiev. În 1865 a fost admis la Facultatea de Drept a Universității din Odesa, pe care a absolvit-o cu gradul de doctor în științe juridice.

Devine candidat, apoi ajutor al anchetatorului din ținutul Bender,  apoi șef al sectorului de ancheta din ținutul Chișinău. Anchetator penal al Judecătoriei de district din Chișinău (1870). Judecător de pace onorific al Districtului Chișinău (1872-1908). Dar anul 1877 i-a schimbat radical destinul. După ce Climentie Șumanschi, primarul de Chișinău, cumnatul lui Carol Schmidt, a decedat într-un incendiu salvând spectatorii din teatru, consiliul orășenesc a decis să-l aleagă primar pe el.

A fost ales primar al Chișinăului în 1877 și reales succesiv până în 1901. În 1903, după pogromul împotriva evreilor, și-a dat demisia din funcția de primar.

Primăria Chișinău – imagine veche

Momentul în care a devenit primar, era unul foarte complicat. Rusia țaristă declanșase războiul din Balcani contra Turciei, război încheiat cu eliberarea Bulgariei, independența României și pierderea Basarabiei. În Chișinău erau dislocate forțele principale ale armatei ruse, de la statul major, la spitale de campanie și tot ce ținea de aprovizionarea armatei. Și un tânăr de 28 de ani își asumă răspunderea pentru destinul unui asemenea oraș.

Activitatea de primar și-a început-o constituind o bună echipă în care figura-cheie a devenit arhitectul Chișinăului Alexandru Bernardazzi. Ei au impus arhitecturii orășenești o nouă estetică, iar orașului o dezvoltare pe mai multe planuri, adică de la amenajare până la extindere. Pavarea străzilor a fost făcută în paralel cu trasarea primilor linii de tramvai tras de cai (1881-1895). Apeductul orășenesc a înlocuit sacagii, iar orașul și-a construit treptat un sistem de canalizare.

Casa în care a locuit Carol Schmidt

O atenție deosebită a acordat învățământului. În 1881 a fost deschisă Școala de Meserii, din 1894 a început finanțarea din fondurile primăriei a Școlii de desen, fondată în 1887, devenită astăzi Colegiul De Arte Plastice Al. Plămădeală, a construit edificii noi pentru mai multe școli.

Pogromul împotriva evreilor din Chișinău în luna aprilie 1903, a fost ultima picătură care a umplut paharul și l-a determinat pe Carol Schmidt să demisioneze. El, care făcuse extrem de mult pentru europenizarea orașului, nu putea concepe ca aici locuitorii pot avea o mentalitate atât de sălbatică. Așa și-a motivat demisia. Un om sensibil și cult ca el era incompatibil cu sutele negre care dictau moda politică a zilei. Altă lecție nu putea fi dată orășenilor decât demisia…”

Astăzi, nu ne rămâne decât să păstrăm vie amintirea primarului care a dăruit Chişinăului faţa lui modernă şi 25 de ani din viaţa sa…

Surse: Bezviconi Gheorghe, Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru, București 1943; timpul.md; Sursă imagini: publika.md;

Citește și descoperă urmele poloneze din Chișinău

Programul estival Provocarea Verii – ediția a III-a, care are și genericul „Citește și descoperă Chișinăul”, va fi consacrată în totalitate capitalei noastre și anume orașului Chișinău, cel care la data de 17 iulie va împlini 585 de ani de la prima atestare. Acest program se va desfășura concomitent în cele 27 de filiale ale BM „B.P.Hasdeu”, însă fiecare filială își va crea propria agendă de activități, specifică bibliotecii pe care o reprezintă. Așa cum de-a lungul istoriei sale, Chișinăul a cunoscut mai multe personalități poloneze, care au lăsat urme aici, provocarea din această vară va pune un accent și în această direcție. Într-una din zilele însorite ale primului tur, am pornit împreună cu cei 20 de participanți, să descoperim „aprentele poloneze” aici în Chișinău. După ce copiilor li sa prezentat o expoziție fotografică realizată la acest subiect, am pornit într-o excursie la Biserica romano-catolică „Providența Divină”. Ajunși în curtea bisericii, copii au fost întâmpinați cu mare bucurie chiar de Episcopul acestui lăcaș sfânt, PS Anton Coșa.

Prea Sfințitul Anton Coșa, episcop al diocezei romano-catolice din Chișinău, a avut un scurt dialog cu copiii, pe care i-a îndemnat să mai treacă pragul catedralei și cu altă ocazie, iar mai apoi le-a făcut o excursie prin interiorul Catedralei. Tot în cadrul acestei excursii, copiii au aflat mai multe despre Papa Ioan Paul al II-lea, monumentul cărui se află chiar în curtea catedralei.

Cu această ocazie, episcopul a salutat inițiativa organizatorilor / bibliotecarilor și a reiterat invitația, adresată tuturor chișinăuienilor, de a vizita atât catedrala, cât și monumentul sfântului Ioan Paul al II-lea, pentru un moment de interiorizare spirituală și de comuniune cu Domnul, mesaj plasat pe sitiul oficial al catedralei catolicmold.md.

Biserica romano-catolică „Providența Divină”, care se află pe strada Mitropolit Dosoftei 85, este un monument de arhitectură de însemnătate națională. Monumentul este introdus în registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, la inițiativa Academiei de Științe. Biserica a fost construită în 1843 în stilul clasicismului rusesc, reprezintă o bazilică cu trei nivele, cu dimensiunile 27,4m pe 16 m și cu o absidă circulară a altarului. Arhitectura catedralei romano-catolică a fost realizată în spiritul neoclasicismului tardiv și influențat de arhitectura Renașterii italiene.

Copiii au fost foarte impresionați de această experiență și excursie, recunoscând că atât ei cât și părinții lor nu au știut de existența acestui lăcaș, iar prin intermediul provocărilor pe care noi le lansăm la bibliotecă, descoperă atât de multe lucruri despre Chișinău, dar și despre etniile care locuiesc aici. Iar noi ne propunem ca în cadrul acestui program estival, să facem cunoștintă tuturor copiilor – chișinăuieni, care participă la provocare, cu cele mai frumoase locuri din Chișinău, în special cu „amprente poloneze”.

Urmele poloneze din Chișinău ne amintesc despre cei care au fost, care au trăit în orașul nostru și au lăsat drept moștenire cărți, opere de artă plastică, obiecte muzeistice, case în stilul arhitectural al sec. XIX.

Să le cinstim memoria și să valorificăm moștenirea istorico-culturală a Chișinăului.