Sienkiewicz – muza lui Mihail Bulgakov

Henryk Sienkiewicz, cel mai remarcabil și prolific scriitor polonez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.  Cu adevărat o personalitate marcantă, creația sa a influențat mai multe generații de autori, printre care și pe scriitorul de origine ucraineană, Mihail Bulgakov.

În Garda Albă, când descrie revoltele țărănești din Ucraina în 1918, autorul relatează: „…Se arătă o vedenie și în frumoasa capitală poloneză Varșovia: Henryk Sienkiewicz apăru învăluit într-un nor, zâmbind sarcastic și mulțumit de sine…”

 Acest moment, fără îndoială, ne întoarce la următoarele rânduri de la începutul romanului „Prin foc și sabie”, care povestește despre răscoala din Ucraina ridicată în 1648 de hatmanul Zinovy ​​​​Bogdan Khmelnitsky, reținut în memoria polonezilor și evreilor drept Hmelnychyna: Un mormânt și o cruce de foc au apărut într-un nor deasupra Varșoviei, ocazie cu care a fost desemnat să se postească și să dea pomană, pentru oamenii care au profețit că ciumă va lovi oamenii iar țara și neamul uman ar pieri”.

Cu toate acestea, paralelele lui Bulgakov cu opera lui Sienkiewicz sunt departe de a fi epuizate. În Garda Albă, descrierea elementelor revoltei țărănești din Ucraina are ecou nu numai în „Prin foc și sabie”, ci și în „Vârtejuri”. Aici Sienkiewicz, sub impresia evenimentelor revoluţiei din 1905-1907, descrie scufundarea treptată a întregii lumi în abisul confruntării militare, care a dus în cele din urmă la Primul Război Mondial, prevăzând cu strălucire răsturnările și suferința care s-au abătut asupra omenirii în secolul al XX-lea.

El a arătat pericolul doctrinelor care ar putea provoca o explozie spontană masivă de indignare în rândul gloatei, precum și indiferența purtătorilor acestor doctrine față de soarta poporului, față de viața oamenilor în numele căruia și în numele din care acţionează.

În Garda Albă, se creează impresia că Bulgakov continuă ideea de bază a operei „Vârtejuri”, dar din perspectiva unui autor care s-a născut cu aproape jumate de secol mai târziu decât Sienkiewicz.

O mică urmă de „Prin foc și sabie” se află și în piesa „Alergare”. Aici numele unuia dintre personajele principale, „descendentul cazacilor” generalul Charnoty, ne dă aluzii evident la personajul episodic al romanului lui Sienkiewicz, o persoană istorică din viața reală, colonelul Charnota, generalul de convoi din Zaporozhye.

Dar o legătură mult mai semnificativă cu „Prin foc și sabie” poate fi urmărită în Maestrul și Margarita.

Scriitorul polon are o figură istorică, magnatul ortodox Adam Kisel, guvernatorul Bratslavului și unul dintre liderii „partidului păcii” din Polonia, încercând fără succes să-l împace pe Hmelnițki cu regele și fiind atacat pe nedrept în ambele tabere de luptă, exclamă:

„… Dumnezeu să ne judece pentru faptele noastre și să trimită pace și după moarte celor care au suferit peste măsură în timpul vieții.

 La Bulgakov, naratorul descrie ultimul zbor al Maestrului aproape în aceleași cuvinte:

„… Cine a suferit mult înainte de moarte… fără regret părăsește negura pământului, mlaștinile și râurile lui, se predă cu lumină în inimă în mâinile morții, știind că ea singură îl potolește”.

Sienkiewicz prin gura lui Kisel, a spus un alt gând important:

„… Discordia este la fel de dezastruoasă pentru ambele părți”.

În Maestrul și Margarita, Woland, demonstrându-i Margaritei dezastrele războiului prin globul său magic, afirmă că „rezultatele pentru ambele părți sunt întotdeauna aceleași”.

Pentru cititorii atenți nu va fi dificil absolut deloc, să depisteze tangențele dintre operele marelui scriitor polonez și al geniului misticismului din Ucraina.

Henryk Sienkiewicz, după spusele lui Bulgakov, a fost mereu un exemplu și un izvor nesecat de inspirație pe parcursul vieții sale.

În prag de vacanță, recomandăm cu drag tuturor să se delecteze lecturând operele acestor scriitori, maeștri a peniței.

Lectură plăcută!

Sursă text și foto: bulgakov.lit-info.ru; bulgakov.ru; culture.wikireading.ru; <a href="http://&lt;!– wp:paragraph –> <p>https://www.livelib.ru/story/30583-master-i-margarita-mihail-bulgakov </p> <!– /wp:paragraph –> <!– wp:paragraph –> <p></p> livelib.ru

Sărbătorile lunii mai în Polonia 

În Polonia luna mai debutează cu Ziua Internațională a Muncii, care este sărbătorită în mai multe țări din lume. În această zi se comemorează reprimarea sângeroasă de către poliție a grevei muncitorilor din Chicago din 1886, care luptau pentru ca ziua de muncă să fie de opt ore, pentru salarii decente și pentru condiții mai bune de muncă. În majoritatea țărilor vest-europene, 1 mai este zi liberă. În Polonia este sărbătoare națională, la fel ca și în Republica Moldova. În perioada comunistă în ambele țări se organizau manifestații legate de această zi cu parade obligatorii. Din 1989, atât pentru polonezi cât și pentru moldoveni este zi de odihnă. Tot în această zi, din anul 1955, biserica catolică îl celebrează pe Sf. Iosif Muncitorul, ca patron al oamenilor care muncesc.

Pentru polonezi, ziua de 1 mai este abia începutul sărbătorilor. O zi mai târziu, pe 2 mai, se sărbătorește Ziua Diasporei Poloneze și a Polonezilor din Străinătate și Ziua Drapelului Republicii Polone. Ziua Diasporei Poloneze și a Polonezilor din străinătate, este o sărbătoare importantă pentru aproximativ 20 de milioane de polonezi care locuiesc în afara țării. A fost stabilită ca sărbătoare națională în 2002, de către Seimul R.P. la inițiativa Senatului, în semn de recunoaștere a secole de realizări și contribuții a diasporei poloneze și a polonezilor din străinătate, în recăpătarea independenței țării, fidelitatea și atașamentul față de cultura poloneză și dorința de a ajuta țara în cele mai dificile momente. Sărbătorită în aceeași zi, Ziua Drapelului Republicii polone a fost introdusă ca sărbătoare legală pe 20 februarie 2004.

Pe 3 mai, polonezii sărbătoresc Ziua Constituției din 3 Mai, care amintește de adoptarea Constituției din 3 Mai 1791, care este a doua după constituția Statelor Unite, constituție fundamentală în lume. În aceeași zi, polonezii celebrează o sărbătoare importantă în biserica catolică – Sărbătoarea Preasfintei Fecioare Maria, Regina Poloniei, sub ocrotirea căreia se ascundeau polonezii în cele mai tragice momente din istoria lor. Sărbătoarea a fost stabilită de către papa Benedict al XV-lea în 1920, la cererea episcopilor polonezi, după dobândirea independenței după Primul Război Mondial.

Cu ocazia Zilei Diasporei Poloneze și a Polonezilor din Străinătate, în fiecare an președintele Republicii Polone, transmite mesaje de felicitare polonezilor din întreaga lume, și se întâlnește cu reprezentanți ai organizațiilor poloneze din afara granițelor. De obicei, cu această ocazie președintele oferă și o serie de distincții militanților remarcabili, pentru cauzele diasporei poloneze și înmânează drapelul național organizațiilor poloneze și organizațiilor diasporei poloneze.

A devenit o tradiție ca polonezii din Republica Moldova să celebreze sărbătorile lunii mai, inclusiv și biblioteca noastră organizează o serie de evenimente cu acest prilej.

Surse foto: gov.pl; newsmaker.md;

CALENDARUL ANIVERSĂRILOR: MAI / MAJ 2022

1 mai – Ziua Internațională a Muncii;

1 mai – 105 ani de la moartea  lui Julian Ochrowicz (1850 – 1917), filosof, psiholog, publicist, poet, ideolog al pozitiviștilor din Varșovia;

2 mai – Ziua Diasporei Poloneze și Ziua drapelului Republicii Polone;

3 mai – Ziua Constituției Republicii Polone;

4 mai – 35 de ani de la moartea lui Konstanty Jelenski (1922-1987), publicist, critic, eseist;

7 mai – 155 de ani de la nașterea lui Wladyslaw Stanislaw Reymont (1867 – 1925), romancier, nuvelist, laureat al Premiului Nobel în anul 1924;

8 mai – 205 de ani de la nașterea lui Stanislaw Lilpop (1817 – 1866), constructor și industriași;

10 mai – 30 de ani de la moartea lui Andrzej Waligorski (1926 – 1992), poet, autor de opere satirice;

11 mai – 115 ani de la nașterea Lucynei Krzemieniecka (1907 – 1955), poetă, autoare de creații pentru copii și tineret;

14 mai – 80 de ani de la nașterea lui Eugeniusz Get Stankiewicz (1942 – 2011), sculptor și grafician;

15 mai – 25 de ani de la moartea lui Andrzej Drawicz (1932 – 1997), istoric literar, traducător, eseist (20 mai – 90 de ani de la naștere);

16 mai – 80 de ani de la moartea lui Bronislaw Malinowski (1884 – 1942), etnolog, sociolog, antropolog social și teoretician al culturii;

16 mai – 120 de ani de la nașterea lui Jan Kiepura (1902 – 1966), cântăreț de operă și de estradă;

17 mai – 15 ani de la moartea lui Wiktor Zin (1925 – 2007), arhitect, desenator, profesor al Politehnicii din Cracovia;

19 mai – 110 ani de la moartea lui Boleslaw Prus (1847 – 1912), scriitor, publicist;

22 mai – 95 de ani de la nașterea lui Szymon Kobylinski (1927 – 2002), desenator, satirist, istoric și scenograf;

23 mai – 180 de ani de la nașterea Mariei Konopnicka (1842 – 1910), poetă, nuvelistă, publicistă, autoare de creații pentru copii;

24 mai – 50 de ani de la moartea lui Michal Choromanski (1904 – 1972), scriitor;

28 mai – 105 de ani de la nașterea lui Leonid Teliga (1917 – 1970), navigator, scriitor, primul polonez care în anii 1967 – 1969 a înconjurat singur Pământul pe iahtul „Opty”;

29 mai – 115 ani de la nașterea Mariei Danilewicz-Zielinska (1907 – 2003), prozatoare, critic literar, bibliograf;

30 mai – 65 de ani de la moartea lui Boleslaw Cybis (1895 – 1957), pictor și sculptor;

31 mai – 65 de ani de la moartea lui Leopold Staff (1878 – 1957), poet, traducător.