10 ani de la fondare

La 11 noiembrie 2017 biblioteca de cultură și literatură polonă ”A. Mickiewicz”, din 1Chișinău, a împlinit 10 ani.

Istoria ei începe în 2005, atunci când ex-Ambasadorul Poloniei în R. Moldova, la acel moment, Piotr Marciniak a venit cu ideea de a deschide la Chişinău o bibliotecă polonă. Această iniţiativă avea ca scop principal extinderea şi îmbunătăţirea serviciilor informaţionale pentru chişinăuieni, accesul la informaţie pe diferite suporturi în limba maternă a polonezilor din R. Moldova. Proiectul a fost realizat cu succes şi astfel la 11 noiembrie 2017, ora 11.00, biblioteca de cultură şi literatură poloneză „Adam Mickiewicz” și-a deschis ușile pentru publicul larg.

De atunci, multe lucruri frumoaise s-au întâmplat în bibliotecă: colecția de carte în limba 17 (1)polonă s-a mărit până la 2000 de cărți, oferta de servicii prestate s-a îmbogățit considerabil și numărul de utilizatori la fel.  De asemenea, biblioteca a fost vizită de oaspeți importanți din Polonia și tot aici au avut loc diverse evenimente importante.

Unul din aceste evenimente a avut loc chiar în ziua de 8 noiembrie, atunci când biblioteca a sărbătorit cea de-a 10-a aniversare a sa.

Invitați de onoare au fost Excelența Sa, Ambasadorul Poloniei în RM, Bartłomiej Zdaniuk cu soția Alexandra Zdaniuk și directorul general al BM”B. P. Hasdeu”, dr. Mariana Harjevschi. De asemenea, la eveniment au fost prezenți cititorii, partenerii, prietenii bibliotecii, colegi bibliotecari și alții. Cu ocazia acestei minunate sărbători, au fost premiați cei mai activi cititori și parteneri ai bibliotecii. Iar pentru oaspeți a fost 20organizată și o tombolă, în cadrul căreia, unii dintre ei au avut posibilitatea să câștige premii. Cei care au venit la aniversare, au putut să admire expoziția de fotografii ”Urme poloneze din Chișinău”, realizată de elevii LT ”C. Sibirschi”; posterul Voievodatele Poloniei, posterul Spreading the roots: library helps polish minorities preserve the traditions (prezentat în cadrul Congresului Interanțional IFLA 2017, Wroclaw, Polonia);

expoziția dedicată lui A. Mickiewicz ș.a.. Pe lângă toate, a fost pregătită și o zonă foto, cu imaginea Cracoviei, unde toți doritorii și-au făcut fotografii.

Mai multe poze, puteți găsi AICI

Biblioteca ”A. Mickiewicz” la 10 ani

z

I -14.45 - oti

 

CinePOLSKA la Chișinău

Istoria cinematografiei în Polonia este aproape la fel de lungă ca și istoria cinematografiei în general. Are desigur și realizări universale, chiar dacă filmele poloneze sunt cumva mai puțin disponibile în comerț decât filmele produse în alte țări europene. După cel de-al Doilea război mondial, în ciuda cenzurii, realizatori de filme precum Roman PolanskiKrzysztof KieślowskiAgnieszka HollandAndrzej Wajda sau Andrzej Zulawski au influențat dezvoltarea cinematografiei.

Odată cu apariția capitalismului, cinematografia a trecut la un nou nivel de existență. Filmele devin comerciale, dar în paralel cu ele există și cinema de autor, creat nu din motive financiare, dar ca și capodopere a creativității creatorilor, ce reflectă o anumită problemă în contextul unui subiect complex.

În fiecare an, în cinematografia poloneză apar nume noi, filme noi care sunt câștigătoare a multor premii prestigioase, la nivel internațional. Acest lucru demonstrează potențialul mare al cinematografului polonez ca fenomen cultural ce combină noile tendințe ale vremii cu tradițiile trecutului.

KINÓWKI.plȘi anul acesta, la Chișinău, va fi dat startul Festivalului de film polonez CinePOLSKA. Începând cu 31 noiembrie, timp de șase zile, pentru publicul autohton vor fi derulate șase filme renumite, de producție poloneză, cu subtitrare în limba română.

Astfel, publicul spectator din Republica Moldova are un nou prilej de a se întâlni cu cinematografia poloneză din ultimii ani, prin proiecţiile câtorva dintre cele mai reprezentative filme de lung metraj.

Iată programul filmelor care vor fi proiectate la Cinema Odeon:
31.10.2017– Imaginea de apoi/ Powidoki (regia: Andrzej Wajda)
1.11.2017 – Ultima Familie / Ostatnia Rodzina (regia: Jan P. Matuszyński)
2.11.2017– Tablou de vânzătoare (regia: Agnieszka Holland, Kasia Adamik)
3.11.2017– Planeta Celor Singuri/ Planeta Singli (regia: Mitja Okorn)
4.11.2017 – Maria Sklodowska – Curie. Curajul de a cunoaște (regia: Marie Nöelle)
5.11.2017 – Arta de a face dragoste. Povestea Michalinei Wislocka (regia: Maria Sadowska)MV5BNGQ3ZGZiMzQtMzkwYS00NzY1LTgxNjUtZjYyYzMxOWU0ZGZkXkEyXkFqcGdeQXVyMjQ3NzUxOTM@._V1_SY1000_CR0,0,706,1000_AL_

CinePOLSKA este deja o traditie pentru Moldova și se observă o creștere dinamică a interesului publicului moldovean pentru realizările cinematografiei poloneze.

Festivalul este organizat tradițional de către Ambasada Poloniei la Chișinău în colaborare cu Institutul Polonez din București. Proiecțiile vor începe în fiecare zi la ora 19:00.

INTRAREA ESTE LIBERĂ!

Sursa: polski.pro; wikipedia.org; diez.md

Sursa foto: diez.md; amazon.com

BUCĂTĂRIA POLONĂ: Smalec

Probabil acest produs rustic – grăsimea, obținută din topirea slăninii și amestecată cu STA44650jumări, este singurul fel de mâncare care se găsește atât în bucătăria poloneză, cât și în
cea ucraineană. Grăsimea se unge pe pâine și de obicei în restaurantele poloneze este comandat ca și gustare. Trebuie să spunem că acest fel e pentru amatori, din acest motiv, într-un alt bol, de regulă servesc fie unt, fie cremă de brânză.

Însă polonezii mănâncă astfel de grăsime foarte des, iar la târguri, lângă masa cu tartinele cu grăsime, mereu e multă lume. De asemenea, în această untură, smalec (se pronunta smaletz),  se mai adaugă usturoi, bucăți mici de jumări, verdeață, iar dacă adaugi peste tartină și câteva felii de castravete murat, atunci se topesc în gură. Se servește pe pâine de secară ori din făina integrală și cu bere.

Sursa: trip-point.ru;

Sursa foto: 2.bp.blogspot; files.visit-poland

Zalipie – satul pictat

Acolo unde se întâlnesc râurile Dunajec și Vistula, se află una dintre cele mai interesante Zalipie-painted-village-2microregiuni etnografice din Polonia, cu satul Zalipie în centru.

Situat la numai 68 km. de Cracovia, acest sat colorat, frumos și luminos este locul perfect pentru oricine caută o excursie memorabilă. Faima lui rezultă dintr-o tradiție specifică regiunii, care implică pictura de vile. Acest obicei de decorare, atât a exteriorului cât și a interiorului caselor, a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea, când cuptoarele de modă veche au fost înlocuite cu noi cuptoare cu coșuri de fum.

Pentru a acoperi pereții înnegriți, femeile și fetele au încercat să lumineze interiorulZalipie-painted-village-6 locuințelor prin pictarea pereților cu pete colorate din var. Mai târziu, aceste pete rotunde au fost modelate în flori simple și în cele din urmă au evoluat în buchetele detaliate de flori care sunt vizibile și astăzi. Folosind compoziții de flori, femeile au pus un accent special pe decorarea sobelor largi. De asemenea, au început a picta ghirlande de flori sub desene, dar și în jurul ferestrelor și ușilor.

Ulterior, femeile, au început să picteze și exteriorul caselor sale, ca mai târziu să ajungă și la porți, fântâni, căsuțe pentru câini, cotețe, grajduri etc.. Inițial, ornamentele erau predominant geometrice cu puncte, curbe, cercuri, zig-zaguri și linii ondulate, iar materialele utilizate erau pur și simplu cele mai accesibile, așa precum lutul maroniu, Zalipie-painted-village-7funinginea și varul. În calitate de adeziv foloseau lapte, zahăr, albuș de ou. Periile erau făcute din păr de cal, piele sau chiar păr uman. Unele dintre aceste tipuri de perii au fost folosite până acum câțiva ani.

Cea mai cunoscută pictoriță a fost Felicja Curyłowa (1904-1974), după moartea sa, casa cu trei camere a artistei a fost transformată în muzeu.

Obiceiul de a vopsi case s-a răspândit ușor și în satele înconjurătoare: Kuzie, Niwka, Ćwikow, însă picturile din aceste sate sunt mult mai simple și mai arhaice decât cele din Zalipie.

Acum există bărbați pictori care trăiesc din meseria asta. Decorează și vesela, obiecte deZalipie-painted-village-8 ceramică, pielărie, orice le cade în mână.

Această formă de artă nu a fost recunoscută până în anul 1905, când un funcționar din Cracovia, Władysław Hickel, a fost intrigat de aceste case unice și a devenit primul jurnalist care a publicat un articol despre ele în „Lud”, o revistă etnografică.

Începând cu 1948, în sat se desfășoară Festivalul ”Malowana Chata” (Casa pictată) și are loc la fiecare câțiva ani până în 1965, când a devenit un eveniment anual.

18_e2bf5d7663415ee35fc4658707c4dc09Farmecul acestor locuri îi face pe oameni să revină mereu. Lumea fascinantă a tradițiilor locale și a creativității populare, acum nu este doar în interesul persoanelor în vârstă, ci îi atrage și pe tineri.

Sursa: it.tarnow.pl; cameralabs; kulturologia.ru

Sursa foto: flickr.com