BUCĂTĂRIA POLONĂ: Covrigi polonezi

Ingrediente pentru aluat: 550 g făina; 100 g unt (min 80% grăsime); 300 ml lapte; 25 g drojdie proaspătă sau 7 g drojdie uscată; 75 g zahăr; vanilie și un praf de sare.

Ingrediente pentru umplutură: 50 g unt (min 80% grăsime) și vanilie.

Ingrediente pentru uns covrigii: 1 gălbenuș și 2 linguri de lapte.

Ingrediente pentru sirop: 3 linguri de miere sau 100 g zahăr și 50 ml apă.

Mod de pregătire a aluatului:

Pentru aluat se încălzește un pic laptele și se amestecă cu drojdia și cu zahărul. Se adaugă untul ușor topit (nu cald) și jumătate din făină. Se amestecă bine cu mixerul, apoi se adaugă sarea și restul de făină, treptat.

Va rezulta un aluat moale, care se desprinde de pereții vasului. Se lasă la dospit pînă se dublează cantitatea. Între timp se topește untul și se amestecă cu vanilia sau cu zahărul vanilat. Aluatul care a dospit se scoate pe o scândură înfăinată.

Tehnica de împăturire:

Aluatul se întinde cât de subțire posibil (3-4 mm) și se unge cu jumătate din untul topit amestecat cu zahărul vanilat, deși în nicio rețetă nu apare coaja rasă de lămîie, am adăugat-o în untul topit. Se împăturește pe lung, un sfert și apoi celalalt sfert. Obținem astfel o fâșie de aluat lunguiață.

Pe două treimi din aceasta fîșie vom unge cu restul de unt topit. Se împătură partea neunsă peste partea din mijloc, iar apoi cealaltă parte peste mijloc. Obținem un dreptunghi perfect pe care îl putem întinde cu sucitoarea. După fiecare împăturare apăsăm un pic cu mîna să scoatem aerul de sub aluat.

Modelare și împletire:

Aluatul obținut se întinde în grosime de circa 5 mm, se taie pe lung, fâșii de circa 1,5 cm lățime. Tăietura o facem aproape până la capăt. Lăsăm o mică porțiune pe care nu o tăiem.  Fâșiile astfel obținute le împletim. Se iau cele doua capete și se unesc, astfel obținem coronița, forma tipică de covrigi polonezi. Așezăm acești covrigi în tava cu hărtie de copt. Se ung covrigii cu galbenușul bătut cu 2 linguri de lapte.

Coacere:

Acești covrigi polonezi se coc circa 12 minute la 180° C (cuptor preîncălzit). Covrigii trebuie să fie rumeni-aurii. Până se coc, pregătim siropul din miere și apă caldă.

Imediat ce covrigii polonezi se scot din cuptor, se ung din belșug cu sirop (cu ajutorul unei pensule) și se lasă la răcit și uscat în tavă. Ei vor absorbi complet siropul.

Va dorim pofta buna!           

Sursă: https://savoriurbane.com/covrigi-polonezi/

Wesołych Świąt Bożego Narodzenia

Echipa bibliotecii de cultură și literatură polonă „A. Mickiewicz”, urează tuturor urmăritorilor și cititorilor blogului, Polonistica, Crăciun fericit și un an nou prosper / Wesołych Świąt Bożego Narodzenia i Nowego Roku!

Opłatek polonez – un simbol al reconcilierii în ajun de Crăciun

Fiecare popor își are tradițiile sale sacre de Crăciun, unele țin secole întregi, așa cum și renumita plachetă poloneză de Crăciun, opłatek.

Nici o cină în ajun de Crăciun din Polonia nu poate trece fără opłatek, o felie subțire de pâine din făină albă.

De îndată ce prima stea apare pe cer, pe 24 decembrie, multe familii poloneze încep cina lor din Ajunul Crăciunului, prin schimbul de plachetă. Urmând o tradiție veche de secole, ei încep să mănânce doar după ce își transmit cele mai bune urări unul altuia.

Placheta de Crăciun este un simbol al iertării și reconcilierii, prieteniei și iubirii. Ingredientele din care este produsă pâinea, semnifică întruchiparea pământească a acestor calități.

Tradiția de a împărtăși placheta de Crăciun este, de asemenea, prezentă în Lituania, Belarus, Slovacia, Ucraina, Republica Cehă și Italia, dar în Polonia este cel mai mult asociat cu Ajunul Crăciunului.

În trecut, oamenii obișnuiau să creadă că cei care împărțeau placheta de Crăciun își împărțeau pâinea în anul următor. De aceea, mulți polonezi se asigură că toți cei dragi primesc  opłatek, chiar dacă sunt departe de patria lor.
O tendință populară este de a transmite plachete  împreună cu  felicitările de Crăciun.

Unele mănăstiri din Polonia încep pregătirea lor încă din vară.

Rețeta este foarte simplă: doar apă și făină de grâu de calitate. Pâinea nedospită evocă matzah-ul evreiesc pe care evreii l-au luat cu ei când au fugit din Egipt.

Opłatek are nevoie doar de un minut pentru a se coace, dacă se va rumeni nu vor fi potrivite pentru masa de Crăciun.

De obicei se  produc plachete în două dimensiuni: 18 cm pe 10 cm și 10 cm pe 6 cm, fiind fabricate în aceleași mașini din fontă de la Czestochowa, cumpărate la înființarea atelierului de plachete, în 1987.

După preparare, plachetele sunt binecuvântate de către un preot.

Călugărițele țin foarte mult la vechea lor rețetă, care nu s-a schimbat încă din Evul Mediu.

Pe atunci, în secolul al IX-lea, placheta a început să fie folosită în ritualurile creștine în loc de pâine, care era comună și în ritualurile păgâne. Pentru a face o distincție între sacru și profan, Charlemagne a interzis utilizarea pâinii, iar creștinii au început să facă echivalentul său nedospit, fără sare sau drojdie. Acest tip de plachetă de împărtășanie a devenit larg răspândită în Europa de Vest. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă continuă să folosească pâine dospită, până în ziua de azi.

Plachetele de împărtășanie au fost folosite pentru prima dată în secolul al XV-lea, inițial făcute de preoți și călugări, mai târziu plachetele ar fi, de asemenea, produse de oameni asociați cu Biserica.

La început, aluatul cremos a fost copt pe pietre fierbinți, cleștele de fier, fiind folosite ca un instrument suplimentar încă din secolul al IX-lea. Un secol mai târziu matricele au început să fie decorate cu motive religioase ale mielului, crucii și diverșilor sfinți. În prezent pe plachete continuă să fie imprimate simboluri și scene religioase.

Deși mănăstirile produc plachete pure fără aditivi, unele regiuni ale Poloniei au variațiile lor locale, una dintre ele fiind światy, sau plachete colorate decorative, amplasate pe partea de sus a pomului de Crăciun.

Un alt tip, numit radośnik, este o napolitană cu miere, care este foarte populară în Silezia.

Anume astfel de tradiții, nu numai că ne oferă senzația de sărbătoare, ci și o speranță spre un viitor mai luminos.

Surse: polamjournal.com; poland.pl; crazypolishguy.files.wordpress.com; chefjohnhowie.com; szkola.bialyklasztor.pl.