Patronii anului 2023 aleși de către Senatul polonez

Pe data de 29 noiembrie, Senatul Republicii Polone, a adoptat rezoluția privind stabilirea patronilor anului 2023, care vor fi: Nicolaus Copernicus, Jan Matejko, Wisława Szymborska. Totodată, s-a decis că anul acesta va fi Anul Comemorării Eroilor din ghetoul din Varșovia, dar și a activistului politic, implicat în lupta pentru independența Poloniei, Włodzimierz Przerwa-Tetmajer.

Nicolaus Copernic

Prin stabilirea anului 2023, drept Anul lui Nicolaus Copernic, Senatul dorește să-l comemorăm pe „savantul remarcabil care a schimbat percepția asupra lumii”. În rezoluție, senatorii subliniază că: „Copernic a fost un adevărat om al Renașterii – a fost avocat, funcționar, diplomat, medic, duhovnic, doctor în drept canonic, s-a ocupat și de astronomie și astrologie, matematică, economie, strategie militară, cartografie și filologie„. În știința lumii, el este considerat fondatorul metodei științifice în găsirea adevărului. În rezoluție, senatorii amintesc că cea mai cunoscută lucrare a lui Nicolaus Copernic „De revolutionibus orbium coelestium”, a declanșat una dintre cele mai importante revoluții științifice din cele mai vechi timpuri, numită revoluția copernicană. Din acest motiv, heliocentrismul este numit uneori „copernicanism”, iar postulatul cosmologic filosofic de respingere a oricărui geocentrism și antropocentrism – „principiul copernican”.

Cu ocazia împlinirii a 550 de ani de la nașterea remarcabilului savant polonez, Senatul Republicii Polone, dorește să reamintească încă o dată despre figura și meritele sale, prezente permanent în conștientizarea noastră socială. Acest moment, are scopul de a crește gradul de conștientizare a meritelor globale ale Poloniei și polonezilor pentru știință și de a consolida aspirațiile contemporane ale lumii și a științei, în viața socială, economică și politică poloneză. De asemenea, ar trebui să încurajeze tinerii să se inspire din această figură extrem de modernă, pentru acele vremuri, și extrem de interdisciplinară. În rezoluție, Senatul cere universităților, școlilor, organizațiilor sociale și mass-media să popularizeze personalitatea lui Nicolaus Copernic.

Nicolaus Copernic (1473–1543) a studiat la Academia din Cracovia (științe matematice și naturale), apoi la Bologna (drept canonic) și Padova (medicină). În 1503 a obținut un doctorat în drept canonic la Universitatea din Ferrara. În Italia și-a perfecționat cunoștințele de limbi clasice, a tradus din greacă în latină lucrarea lui Teofilact Simoctta „Epistolae morales, rurales et amateuriae”, și-a aprofundat studiile asupra tradiției pitagoreice. După ce s-a întors în Polonia în 1503, și-a petrecut următorii 40 de ani din viață în Warmia, în Lidzbark Warmiński, ca secretar și medic al episcopului Watzenrode, iar după moartea sa – ca canonic la catedrala din Frombork. Acolo a făcut o mare parte din cele 60 de observații astronomice înregistrate. În calitate de canonic, a slujit ca administrator al bunurilor, comisar al Warmiei și administrator general al eparhiei Warmia. A fost și medic. Era interesat de problemele economice, ceea ce a dus la proiectul său de reformă valutară. El a formulat legea economică conform căreia banii puțini alungă banii mulți (numită mai târziu legea lui Gresham). Nicolaus Copernic este cel mai bine cunoscut ca astronom – creatorul modelului heliocentric al Sistemului Solar. Lucrarea sa principală „De revolutionibus orbium coelestium” („Despre revoluțiile sferelor cerești”) a fost scrisă în anii 1515-30. Inițial, s-a intenționat să fie distribuit doar în rândul specialiștilor prietenoși. Copernic a fost încurajat să publice de către astronomul și matematicianul german G.J. von Lauchen, cunoscut sub numele de Rheticus.

Jan Matejko

În rezoluția care îl face pe Jan Matejko patronul anului 2023, senatorii subliniază că acest artist remarcabil a urmat constant misiunea artistului și a prezentat o atitudine civică remarcabilă. „Scopul său a fost să arate în opere de artă cauzele căderii Primei Republici Polone și să reamintească trecutul său glorios, dar și fosta putere. În acest fel, i-a convins pe polonezii care trăiau separate, de valoarea moștenirii lor culturale și a depus mult efort, cu scopul de a-și ajuta țara să-și recâștige independența”.

Jan Matejko (1838–1893) a absolvit Școala de Arte Frumoase din Cracovia în 1858, apoi a studiat la München și Viena. Chiar de la începutul carierei sale, lucrările artistului au câștigat recunoaștere internațională, el a fost considerat drept unul dintre cei mai remarcabili pictori din Europa. A pictat peste 300 de tablouri (inclusiv „Unirea de la Lublin”, „Ștefan Bathory lângă Psków”, „Bătălia de la Grunwald”, „Omagiu prusac”, „Jan Sobieski lângă Viena”, „Wernyhora”, „Kościuszko lângă Racławice”, „Constituția din 3 mai 1791), dar și o serie de portrete. Una dintre ultimele sale lucrări a fost Partidul regilor și prinților polonezi. Jan Matejko și-a prezentat picturile de mai multe ori la expozițiile organizate de către cele mai importante centre culturale europene. A câștigat numeroase premii și decorații și a devenit membru de onoare al multor academii de artă. De asemenea, a fost implicat în lucrări legate de conservarea monumentelor din Cracovia. Este autorul policromiei Bisericii Sf. Maria din Cracovia. În 1872, a devenit membru extraordinar al Academiei de Arte și Științe din Cracovia, și a fost membru al comisiei privind crearea actului de conservare a monumentelor. În 1873 a fost numit director al Școlii de Arte Plastice din Cracovia. A deținut această funcție până la sfârșitul vieții. Elevii lui Jan Matejko, au fost creatori remarcabili ai Tinerei Polonie, inclusiv Stanisław Wyspiański, Jacek Malczewski și Józef Mehoffer.

Wisława Szymborska

Senatul stabilește Anul Wisława Szymborska, sperând că nu va fi doar o ocazie excelentă de a prezenta mai bine figura poetei și opera ei, ci și de a dezbate locul cuvântului poetic în lumea modernă. În rezoluție, senatorii subliniază că semnificația producției literare a poetei este confirmată nu doar de premii, ci și de faptul că are un grup fidel de cititori în Polonia și în străinătate. Ea inspiră savanți literari, experți în cultură, filosofi, critici de artă, precum și cititori obișnuiți care găsesc răspunsuri la cele mai importante întrebări din poezia ei. „Subiectele pe care le-a atins în poezia ei sunt și astăzi relevante. Forma pe care a folosit-o încă impresionează prin măiestria ei”, au scris senatorii. De asemenea, ei ne amintesc că în 1996 Wisława Szymborska a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură, după cum a afirmat Academia Suedeză, „cu o precizie ironică în poezie, permite ca contextului istoric și biologic din realitatea umană, să iasă la lumină în fragmente”.

Wisława Szymborska (1923–2012) a studiat filologia și sociologia poloneză la Universitatea Jagiellonian. A fost redactorul secțiunii de poezie a săptămânalului Życie Literackie (1953–66) și a revistei lunare literare Pismo (1981–83). Ea a publicat primele poezii în 1945 în presa literară, iar mai apoi a publicat 12 culegeri de poezie, printre care: „Sfârșitul și începutul”, „De aceea trăim”, „Întrebări pe care ni le punem”, „Apel la Yeti”, „Sare”, „O sută de consolari”, „Pentru orice eventualitate”, „Număr mare”, „ Oameni pe pod”, „Momentul”, precum și 4 colecții de eseuri despre literatură „Lectură extra obligatorie”, o selecție de „sfaturi literare” din perioada de lucru în „Życie Literackie” și o colecție de jocuri literare din diverși ani. A primit Premiul Nobel în 1996.

Anul Comemorării Eroilor Ghetoului din Varșovia

Prin rezoluția, conform căreia 2023, este declarat Anul Comemorării Eroilor Ghetoului din Varșovia, la aniversarea a 80 de ani de la Revolta din Ghetoul din Varșovia, Senatul aduce un omagiu celor căzuți și celor care au supraviețuit și au protestat împotriva criminalilor, ce planificau să să extermine națiunea evreiască. Senatorii își amintesc că în ghetoul din Varșovia înființat în 1940, germanii au închis peste 400.000 evrei, iar pe 22 iulie 1942 au început să-i deporteze în lagărul german de exterminare din Treblinka, unde au murit aproape 300.000 de evrei din Varșovia. La 19 aprilie 1943, evreii din Varșovia au început lupta armată cu germanii. După cum se subliniază în rezoluție, ei au ales să moară cu armele în mâini. Revolta din aprilie a fost cea mai mare revoltă armată a evreilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în același timp, prima revoltă urbană din Europa ocupată. Fenomenul a fost un răspuns fără precedent la bestialitatea naziștilor germani, care și-au propus ca obiectiv uciderea întregii națiuni evreiești. Eroismul celor care au rezistat împotriva crimelor, a fost excepțional. Câteva sute de luptători din Organizația Evreiască de Luptă au făcut totul pentru a se face auziți de lume. În rezoluție mai scrie că: „Vocile lui Mordechaj Anielewicz, Mira Fuchrer, Tosia Altman, Arie Wilner, Marek Edelman, Mira Hajsndorf, Cypora Gunsztat, Cywia Lubetkin, Symcha Rotem, Paweł Frenkel și încă a mulți alții, încă mai răsună”. „Ca cetățeni ai Poloniei – o țară complet distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și care încă poartă urme severe ale ocupației germane, în dimensiunea socială, culturală și infrastructurală, avem datoria să păstrăm memoria victimelor și să luăm toate măsurile pentru a preveni acest lucru, iat istoria să nu se repete”, au scris senatorii. După cum au subliniat ei, „credem că stabilirea anului 2023 ca An al Comemorării Eroilor din Ghetoul din Varșovia, nu numai că va reaminti mărturiile lor, ci va deveni și o oportunitate de a reflecta asupra valorilor comune actuale, precum: securitatea, casa, libertatea, pe care le avem de la sine înțeles, dar adevărata lor importanță și semnificație se descoperă doar atunci când sunt amenințate.”

Włodzimierz Przerwa-Tetmajer

În rezoluția de declarare a 2023, Anul Włodzimierz Przerwa-Tetmajer, senatorii reamintesc că anul 2023 marchează 100 de ani de la moartea remarcabilului artist din Cracovia, Włodzimierz Przerwa-Tetmajer – pictor, grafician, poet, prozator, scenograf, dramaturg publicist. Activist politic implicat în lupta pentru independența Poloniei, un om de mare curaj și tărie de caracter, un soț, tată și prieten minunat. Picturile sale reflectă fascinația pentru folclorul autohton, caracteristică perioadei Poloniei tinere. Artistul a intrat permanent și în istoria vieții politice poloneze ca un politician pasionat și patriot. Włodzimierz Przerwa-Tetmajer, a fost membru al Partidul Popular Polonez. S-a alăturat orientării solidariste și independentiste și a devenit co-fondator al fracțiunii „Piast” PSL, iar apoi președintele Societății „Strzelec” din Cracovia. A prezidat ședința de înființare a Comisiei provizorii a partidelor de independență confederate, iar după izbucnirea războiului a fost delegat la Comitetul Național Suprem. În 1917, la o ședință a Cercului polonez din parlamentul vienez, a depus o rezoluție, prin care se cerea crearea unui stat polonez, cu acces la mare.

Włodzimierz Przerwa-Tetmajer (1861–1923) a fost fratele vitreg al poetului Kazimierz Przerwa-Tetmajer. A studiat la Școala de Arte Frumoase din Cracovia în 1875–86, apoi la Viena, München, Paris și din nou la Cracovia. În 1890, s-a căsătorit cu Anna Mikołajczykówna și s-a stabilit la Bronowice, lângă Cracovia. În cabana lor, a avut loc celebra nuntă a lui Lucjan Rydel și Jadwiga Mikołajczykówna, descrisă de Stanisław Wyspiański. Włodzimierz Tetmajer este cunoscut în primul rând ca pictor de motive țărănești și scene rurale în stilul Tinerei Polonii. Realizările sale includ și lucrări pe teme patriotice și de eliberare. De asemenea, a colaborat cu Jan Styka și Wojciech Kossak la crearea „Panorama Racławicka”. Lucrările sale au fost prezentate la expoziții mondiale din Chicago, San Francisco și Paris. De asemenea, este autor de vitralii, policromi, ilustrații, scenografii, precum și multe povestiri, poezii și drama „Piast”. A fost membru a Societății Artiștilor Polonezi „Sztuka”, Societății de Artă Aplicată Poloneză, asociației vieneze a artiștilor „Secesja”. De asemenea, a fost implicat în activități sociale și politice. A aparținut Ligii Naționale secrete, iar din 1907 a Partidului Popular Polonez. În 1911–18 a fost membru al Parlamentului austriac. În 1918, a trimis o rezoluție parlamentului de la Viena prin care cere crearea unui stat polonez independent cu acces la mare. În timpul războiului polono- bolșevic, a activat în Comitetul de Apărare a Statului din Vestul Poloniei Mici. În 1921, a fondat Institutul Național Polonez la Wąbrzeźno pentru a apăra afacerile poloneze în Pomerania. A fost distins cu Ordinul Polonia Restituită și Crucea Independenței, pentru participarea sa la revolte. 

Surse: senat.edu.pl; historia.dorzeczy.pl

Patronii anului 2023 aleși de Sejm-ul Republicii Polone

Wojciech Korfanty, Paweł Edmund Strzelecki, Aleksander Fredro, Aleksandra Piłsudska, Maurycy Mochnacki, Jadwiga Zamoyska și Jerzy Nowosielski, sunt patronii anului 2023, aleși de către Sejm-ul Republicii Polone.

Pe 20 aprilie 2023 se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Wojciech Korfanty – un politician remarcabil, gânditor social și publicist asociat permanent cu democrația creștină. În vremea celei de-a doua Republici Poloneze, a fost membru al Consiliului Popular Suprem, care a condus învingătoarea Revoltă a Poloniei Mari, iar apoi dictatorul celei de-a treia revolte din Silezia. În a doua jumătate a anului 1923, a ocupat funcția de viceprim-ministru în guvernul lui Wincenty Witos, iar mai apoi a fost în opoziție, ceea ce a contribuit la emigrarea forțată și la închisoare. „El a crezut întotdeauna în Polonia, pentru care și-a dedicat întreaga viață”, a spus Sejm-ul în rezoluție.

Tot în anul 2023, polonezii marchează 150 de ani de la moartea lui Paweł Edmund Strzelecki. A fost un cercetător remarcabil, călător, explorator și filantrop. El a fost primul polonez care a înconjurat singur globul. A explorat zonele din America de Nord și de Sud, precum Australia, Noua Zeelandă și Tasmania. A făcut multe descoperiri acolo și a numit cel mai înalt vârf de pe continentul australian Muntele Kosciuszko, în onoarea liderului insurecției din 1794. De asemenea, a descoperit și numit cea mai fertilă regiune agricolă a Australiei – Gippsland. După întoarcerea în Europa, s-a stabilit în Regatul Unit, unde a devenit membru al unor prestigioase societăți științifice. De asemenea, a fost implicat în activități caritabile, de ex. acționând pentru a hrăni copiii în timpul Marii Foamete din Irlanda.

Anul acesta, polonezii vor sărbători 230 de ani de la nașterea lui Aleksander Fredro – cel mai remarcabil scriitor de comedie, memorist, poet și soldat polonez al campaniilor napoleoniene. A participat la expediția la Moscova în 1812, iar pentru curajul său i s-a acordat titlurile de Virtuți Militari și Legiunea de Onoare. Fredro este creatorul unei comedii poloneze originale, autorul a câtorva zeci de lucrări puse în scenă în teatrele din Varșovia, Cracovia și Lviv, precum: „Nunțiile fecioarelor sau magnetismul inimii”, „Răzbunarea” sau „Pan Jowialski”. Și-a făcut debutul în anul 1815 cu piesa Intriga spionilor, într-un act.

În anul 2023 va fi cea de-a 60-a aniversare de la moartea Aleksandrei Piłsudska, născută Szczerbińska – activistă independentă, membră a Organizației Militare Polone și a Partidului Socialist Polonez, decorată cu titlurile: Virtuti Militari, Renașterea Poloniei și Crucea Independenței. A activat în Organizația de Luptă a PPS, a fost și activistă socială, a cooperat cu Asociația Pușcașilor. În timpul Primului Război Mondial, ea s-a alăturat Legiunilor poloneze. Ea a fost arestată și internată la Szczypiorno pentru activitățile sale în Organizația Militară Poloneză. Soția lui Józef Piłsudski. În rezoluție, Sejm a subliniat implicarea Aleksandrei Piłsudska în activități sociale: ajutorarea orfanilor, deschiderea de grădinițe și școli pentru familiile militarilor, sprijinirea celor mai săraci și fără adăpost, crearea de biblioteci și cluburi de tineret.

Pe 13 septembrie 2023 se împlinesc 220 de ani de la nașterea lui Maurycy Mochnacki – un conspirator, jurnalist, critic literar, pianist, membru al aproape tuturor conspirațiilor secrete anti-ruse de la Varșovia, soldat al Revoltei din noiembrie, distins cu Virtuti Militari. După eșecul răscoalei, a fost nevoit să emigreze, așa cum țarul l-a condamnat la moarte prin spânzurare. „Chiar și până astăzi, multe dintre pronosticurile sale privind natura Rusiei și aspirațiile sale imperialiste, de obicei legate și de barbaria culturală, nu și-au pierdut relevanța”, a subliniat Sejm-ul Republicii Polone în rezoluție. Pe piatra funerară a lui Maurycy Mochnacki din Auxerre există o inscripție: „Civis Polonus. Hostem Moscoviens”„Cetățean polonez, dușman al Moscovei”.

În noiembrie 2023, se vor împlini 100 de ani de la moartea Jadwigăi Zamoyska – co-creatoare a Fundației Zakłady Kórnickie, patriot, angajat social, slujitor al lui Dumnezeu, poliglot, autoarea unui sistem pedagogic coerent, fondatoare a primei școli profesionale în Polonia și precursor al gândirii educației. Școala pentru munca domestică a femeilor, fondată de ea în 1882, a fost „un răspuns modern la nevoile sociale ale femeilor din acel moment”. Ea a fost una dintre primele persoane care a primit Ordinul Renașterii Poloniei. Împreună cu fiul ei Władysław (proprietarul moșiei Zakopane), ea a fost implicată în diverse inițiative sociale. Motto-ul care i-a ghidat activitățile a fost: „Slujiți lui Dumnezeu slujind Patriei, slujiți Patriei slujind lui Dumnezeu”. Jadwiga Zamoyska este recunoscută de Biserică drept Slujitoarea lui Dumnezeu.

În 2023, vom sărbători centenarul nașterii lui Jerzy Nowosielski – un remarcabil pictor, desenator, scenograf, educator, filozof, teoretician de artă și gânditor religios, considerat unul dintre cei mai marcanți iconografi. Nowosielski este considerată una dintre cele mai remarcabile figuri ale culturii poloneze contemporane. El nu numai că a creat artă, ci și a scris despre ea. A realizat mobilier și policromi ale numeroaselor biserici romano-catolice, greco-catolice și ortodoxe. De asemenea, a pictat nuduri feminine, peisaje și forme abstracte.

Sursa: gov.pl

CALENDARUL ANIVERSĂRILOR – Ianuarie / Styczeń 2023

2 ianuarie – 105 de ani de la nașterea lui Adam Bahdaj (1918 – 1985), scriitor;

3 ianuarie – 95 de ani de la nașterea lui Janusz Tofil (1928 – 2020), architect, creator de artă sacrală;

4 ianuarie – 95 de ani de la nașterea lui Jan Lenica (1928 – 2001), grafician, Pictor;

5 ianuarie – 55 de ani de la moartea Hannei Mordkowicz-Olczakowa (1905 – 1968), poetă, prozatoare;

6 ianuarie – 70 de ani de la nașterea lui Andrzej Krzepkowski (1953 – 1990), scriitor de literatură științifico-fantastică;

7 ianuarie – 100 de ani de la nașterea lui Jerzy Nowosielski (1923 – 2011), pictor;

8 ianuarie – 330 de ani de la moartea lui Jan Andrzej Morsztyn (1613 – 1693), poet satiric, traducător;

9 ianuarie – 145 de ani de la nașterea lui Janusz Chmielowski (1878 – 1968), inginer, alpinist, cofondator al primei organizații poloneze de alpinism;

13 ianuarie – 120 de ani de la nașterea Irinei Jurgielewiczowa (1903 – 2003), pedagog, autoare de romane și cărți pentru tineret;

14 ianuarie – 95 de ani de la nașterea lui Tadeusz Dominik (1928 – 2014), pictor, grafician, sculptor;

17 ianuarie – 125 de ani de la nașterea lui Jerzy Lefeld (1898 – 1980), pianist, compositor, pedagog;

18 ianuarie – 115 ani de la nașterea lui Stanisław Stomma (1908 – 2005), jurist, politician, publicist;

21 ianuarie – 215 ani de la nașterea lui Bronisław Trentowski (1808 – 1869), filosof, pedagog;

23 ianuarie – 95 de ani de la nașterea lui Tadeusz Śliwiak (1928 – 1994), poet, traducător;

25 ianuarie – 110 ani de la nașterea lui Witold Lutosławski (1913 – 1994), compozitor, dirijor;

26 ianuarie – 125 de ani de la nașterea Katarzynei Kobro (1898 – 1951), sculptor;

28 ianuarie – 115 ani de la nașterea lui Aleksander Rummel (1908 – 1993), constructor și inginer, unul dintre creatorii autocamionului STAR;

29 ianuarie – 110 ani de la moartea lui Władyslaw Bełza (1847 – 1913), poet, dramaturg.