Festivalul " Primavara poloneza in Moldova"(Polska Wiosna w Moldawii), editia a X-a, 2010

Şi anul acesta, centrul cultural «Ginta Latină», a găzduit  Festivalul «Polska Wiosna w Moldawii», ediţia a X-a.
Festivalul propriu zis, a început la data de 8 mai 2010, la orele 17.30, prin comemorarea victimelor decedate la Smolensk, pe fundal răsunînd muzica lui F. Chopin, interpretată la pian de Naira Topolnicki, apoi continuînd cu un spectacol festiv.
Oaspeţii au avut ocazia să asculte un concert minunat de muzică, dans,  care a reflectat cultura muzicală şi tradiţiile poporului polonez. Au fost prezente şi au participat multe ansambluri corale , ansambluri de dans din oraşele Chişinău, Cahul, Bălţi ş.a. Tot aici au fost decernate diplome de mulţumire tuturor celor care pe parcursul acestor ani, s-au implicat în organizarea acestui Festival.

La Festival au  participat: „Liga femeilor poloneze”, redacţia revistei «Jutrzenka» din Bălţi, Societatea «Polska Wiosna w Moldawii», intelectualitatea de la Chişinău — bibliotecari, savanţi, profesori, scriitori ş.a..

La 8 mai, a doua zi de festival, în incinta centrului «Ginta Latină» s-au desfăşurat şi diverse expoziţii: de artă plastică, lucru manual, obiecte de artizanat, goblene confecţionate de talentele autohtone si nu numai.
Biblioteca de cultură şi literatură polonă «A. Mickiewicz», a participat şi ea cu o expoziţie bogată în cele mai  reprezentative cărţi polone din diverse domenii: istorie, artă, cultura, geografie…

La fel am prezentat un set de materiale promoţionale, ce au fost repartizate tuturor doritorilor şi celor interesaţi de bibliotecă. Printre cei interesaţi a fost şi Consulul Ambasadei Republicii Polonia în Moldova: Alexandra Czapiewska, care a apreciat mult expoziţia de cărţi şi activitatea bibliotecii în general. Alexandru Tkacenko, un cititor al bibliotecii, reprezentant al diasporei polone şi membrul Societăţii «Polska Wiosna w Moldawii», şi-a luat angajamentul de a mări şi îmbunătăţi fondul de carte polonă printr-o donaţie de ghiduri de conversaţie: polon-român şi român-polon.

În afară de aceasta, şefa filialei polone «A. Mickiewicz»,
E. Nedzelschi, a oferit un interviu canalului de televiziune NIT, pentru emisiunea «Sub acelaş cer». În interviu s-a discutat despre activitatea bibliotecii polone, succesele obţinute de ea , de la deschidere pînă acum, cît şi despre Anul Chopin şi propagarea operei lui F. Chopin de către bibliotecă.
Mai multe imagini ce reflectă Festivalul «Polska Wiosna w Moldawii» ediţia a X-a, 2010, le puteţi găsi pe contul Bibliotecii de cultură şi literatură polonă «A. Mickiewicz», pe Flickr.


Reclame

Ф. Шопен — национальный герой польского народа.

 «Шляпы долой, господа, перед вами гений!»
                                                         Р
. Шуман

Имя Ф. Шопена дорого не только полякам. Меломаны всего мира в восторге от прекрасной музыки великого композитора. Вероятно поэтому, решением ЮНЕСКО 2010 год объявлен годом Шопена. Талантливый композитор и пианист, человек высокой культуры, редкого ума и благородства, большой патриот своей Родины, он принес славу Польше. Гениальность Шопена, новаторство его творчества и не проходящая ценность его наследия были признаны еще при жизни мастера. Его высоко ценили Ференц Лист, Роберт Шуман,
С. Рахманинов, А. Глазунов, М. Балакирев.
Связь с родным народом, его культурой и освободительными стремлениями нашла отражение в его музыке. Мазурки, баллады, полонезы, сонеты, ноктюрны поражают эмоциональным богатством. Шопеновский юбилей собираются праздновать в 40 странах мира. Будет звучать музыка гениального композитора в концертных залах и под открытым небом — в парках, садах, на площадях.Молдова, и в частности  Кишинев ,присоединились к празднованию 200 — летнего юбилея Ф. Шопена. «Королю фортепиано» были посвящены разнообразные культурные мероприятия.Так, 1 марта, в Oрганном зале был организован совместно с Польским институтом в Бухаресте концерт. Исполнители — учащиеся музыкальных лицеев им.  С. Рахманинова и Чиприяна Порумбеску. А 4 марта, тоже в Органном зале прошел концерт из произведений композитора в исполнении гостя из Польши Piotra Szychowskiego, и 26 апреля, в исполнении польского пианиста Wojciecha Waleczeka. Библиотека польской культуры и литературы им. A. Mickiewicza не осталась в стороне и приняла участие в популяризации музыки Ф. Шопена. В рамках клуба «Dzien dobry, Polsko!» мы рассказали учащейся молодежи о жизни и творчестве гения польской музыки и прослушали его ноктюрны и сонаты в записи на CD в исполнении Rafala Blechaczia, победителя 15 Международного Конкурса Пианистов (Варшава 2005). Необычная выставка флористики (картины из природного материала — высушенные лепестки, трава, кора, пух и т. д.) созданная мастерами клуба «Диана» проходит в читальном зале библиотеки А. Mickiewicza. Она называется «И музыка, и грусть, и нежность с нами». Многие картины посвящены творчеству Ф. Шопена. Это «Фантазия до минор», «Маленький полонез», «Этюд № 12», «Революционный», «Прощальный вальс» (автор И. П. Иванова). Две картины «Ноктюрн» – Г. Хрипункова и Л. Маржина. Другие картины навеяны мотивами его произведений или жизни во Франции, например «Парк поместья Ноан», город где Шопен прожил 10 лет (1837 — 1847) «Нотный лист на роялe, где ноктюрны Шопена звучали…» «Шопен и весна» (авторы Э. Мещерякова, Л. Маржина). Стремление через такие работы передать свою любовь к произведениям Шопена вызывает восхищение и уважение. На открытии выставки преподаватель музыки Анастасия Гусарова исполнила несколько ноктюрнов в переложении на флейту.Триумфальное шествие музыки Шопена продолжается. Весь год каждый из нас может наслаждаться чарующей музыкой Шопена — гения польского народа в исполнении мастеров или начинающих свой путь в музыке учеников. Главное, что музыка великого Шопена продолжает звучать.

 

Директор библиотеки им. A. Mickiewiczа:
Недзельская Е. А.

Biblioteca «A. Mickiewicz» la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ed. XIV – a

În acest an, filiala «A. Mickiewicz» a avut onoarea să participe la ediţia a XIV-a a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, împreună cu Institutul Polonez din Bucureşti (director Jaroslaw Godun), pe perioada 20-25 aprilie 2010. Ne mîndrim cu colecţia de carte polonă pentru copii şi am dorit ca toată lumea :copiii, părinţii, profesorii, scriitorii, să poată răsfoi aceste minunate cărţi. Am prezentat în jurul la 50 de cărţi editate în Polonia la editurile: «Zielona Sowa» (Cracovia), Widawnictwo «Wilga» (Varşovia), «Edmont Polska», «Delta», «Debit». Colecţia destinată copiilor pînă la 14 ani a inclus poveşti, culegeri de poezie, proză scurtă, povestiri despre animale, natură, cărţi de colorat, atlase turistice.

Conform Programului, la 21 aprilie, între orele 11.30-12.00 am prezentat aceste cărţi elevilor veniţi în excursie la Salon. Copiilor le-au plăcut foarte mult aceste cărţi, au aflat unde se află biblioteca, fiecare primind cîte o carte de vizită a filialei. Ei, au auzit cum sună în limba polonă cuvintele: carte (książka) poveste (bajka), poezie (wiersze), copii (dzieci). Frumoase, viu colorate, cărţile au atras atenţia multor copii, care doreau să le procure, dar s-au întristat , aflînd că biblioteca nu vinde cărţi. Am petrecut Flash mob şi le-am povestit care sunt motivele pentru a frecventa Biblioteca Municipală «B.P. Hasdeu», iar ei au înţeles cîte lucruri utile şi interesante îi aşteaptă în biblioteca polonă, care are şi carte în limba  română.

            Standul de carte polonă a fost vizitat de înalţi oaspeţi însoţiţi de Doamna Claudia Balaban, Preşedintele Parlamentului D-l Mihai Ghimpu. S-au oprit la stand scritorii  – Larisa Turea, Nina Slutu, Victor Dumbrăveanu, Claudia Partole, care ne-a spus că a auzit multe cuvinte frumoase despre biblioteca noastră şi este dispusă să se întîlnească cu utilizatorii, Ministrul Educaţiei Leonid Bujor şi m.a.  Peste 200 de cărţi de vizită, cîte o 100 de pliante: «Fii deştept! Ia un card inteligent la BM «B.P. Hasdeu» şi «Biblioteca contează în viaţa ta!», au fost repartizate în zilele Salonului. Pe rind, angajaţii bibliotecii au participat la simpozioane, lansări de carte, la prezentarea cărţilor de la editurile din România, Belarus, Germania, China. Colegii de breaslă din Chişinău, Ialoveni, Criuleni, Nisporeni, ne-au felicitat cu această posibilitate uimitoare de a ne promova biblioteca şi colecţia de carte polonă. Am stat de vorbă cu studenţii de la UP «Ion Creangă» care au aflat de practica bibliotecii de a organiza expoziţii de artă plastică personală a tinerilor. Cu profesoara Nina Popescu şi discipolii săi din Ialoveni, am convenit că vor vizita biblioteca, si vor putea să prezinte si expoziţia lor de desene. Si-a manifestat interesul faţă de bibliotecă şi un profesor de limbă polonă de la USM.

Ne bucură faptul că am lărgit cercul celor care au cunoscut biblioteca şi sperăm să devină utilizatorii ei. Iar Secţia Naţională a Consiliului Internaţional de Cărţi pentru Copii şi Tineret (IBby) ne-a   apreciat străduinţa şi ne-a acordat Diploma pentru prezentarea cărţii polone la Salon.
                                            Nedzelschi E.
                                            Şefa filialei  „A. Mickiewicz”

Ziua de 3 mai – Ziua Constituţiei Republicii Polonia

                      

În prezent ziua de 3 mai în Polonia este o sărbătoare naţională stabilită cu scopul de a sărbători aniversarea adoptării Constituţiei din anul 1791, care a purtat numele oficial Hotărîrea Guvernamentală, care poate fi comparată cu Actul despre forma guvernării (Regeringformen), care cu 150 de ani mai devreme a fost adoptată în Suedia.

Atunci în Polonia noţiunea „constituţie” se referea la fiecare lege adoptată de Seim ( parlament), inclusiv şi la legile pe care în prezent le definim prin noţiune „legi obişnuite”. Atunci erau răspîndite  două tipuri de constituţii: Constitutionnes perpetuae – adică constituţii veşnice, care erau în vigoare fără limită de timp, precum şi constitutionnes temporales- adică legi care sînt în vigoare cîţiva ani.

Legea Guvernamentală din 3 mai 1791 avea toate trăsăturile unei legi de bază, adică a constituţiei în înţelesul contemporan al acestui cuvînt.Astfel , acum peste 200 de ani în Polonia această Lege Guvernamentală a fost numită Constituţia din 3 mai. În general se recunoaşte că aceasta nu a fost numai prima lege de bază în istoria Poloniei, dar şi prima constituţie modernă scrisă în Europa, fiindcă în Franţa Constituţia a fost adoptată în acelaşi an, dar abia în septembrie. A fost a doua Constituţie din lume după Constituţia SUA, din 1789.

Istoricii pot discuta dacă într-adevăr a fost prima Constituţie scrisă, din Europa, dacă tocmai în Suedia în anul 1634 a fost eliberat Actul despre Forma guvernării , menţionat deja, şi tocmai acest act legislativ ar trebui să fie recunoscut ca unul anterior adoptării unei legi de bază, care a dat  Suediei (mai ales după 1720) bazele creării unui sistem al monarhiei Constituţionale, dar, avînd în vedere contextul istoric, la sfîrşitul sec.al XVIII-lea (Revoluţia americană şi cea franceză), privind din perspectiva de azi a sec.XXI, un jurist şi politolog contemporan se va pronunţa pentru recunoaşterea Constituţiei Poloneze(şi celei Lituaniene în acelaşi timp) din 3 mai 1791 ca prima Constituţie scrisă în istoria Europei moderne.
În Polonia, mai ales după anul1981, Constituţia din 3 mai a avut şi o semnificaţie simbolică, fiind model al sistemului unui stat independent şi suveran.
În Constituţia din 3 mai din 1791 pentru prima dată în Europa a fost scrisă în formă de norme legislative, care prevedeau regula împărţirii puterii – această regulă pînă în zilele de azi stă la baza unui drept constituţional modern şi democratic.
Acestă Constituţia a fost o creaţie a concepţiei politice poloneze din perioada iluminismului.

Unul dintre excepţionalii istorici polonezi Zygmunt Gloger la începutul sec. XX a scis despre Constituţia din 3 mai, că adoptarea  acestui act a avut o mare importanţă pentru perioada de atunci – „are o importanţă deosebită fiindcă a fost primul caz unde cea mai importantă pătură ssocială a poporului, nefiind forţată, s-a dezis de principalele ei privelegii, aşa tocmai a făcut noblimea poloneză în anul 1791”.

Un alt istoric din Polonia deja independentă în anul 1935, făcînd legătura cu atmosfera sublimă a Zilei de 3 mai 1791, a scris – exagerînd un pic – că „S-a înfăptuit o renaştere a poporului”. Nobilimea în mod binevol s-a dezis de unele privelegii în favoarea păturilor sociale inferioare, benevol a acceptat să plătească unele impozite, a ridicat burghezia aproape pînă la nivelul său, i-a luat pe ţărani sub tutela specială a dreptului.

Semnificaţia Constituţiei din 3 mai ca simbol şi legendă – sau chiar mit- este excepţională în formarea  şi consolidarea identităţii naţionale a polonezilor şi pentru lupta lor pentru un stat independent şi de sine stătător. Mai ales în anii lipsei de independenţă (1795-1918) această Constituţie a fost o legătură simbolică pentru o naţiune despărţită şi care s-a aflat sub puterea a trei ţări străine.

                   Dr. Habilitat.Stanislaw Gebethner
                  (Universitate de la Varşovia)

Polonia – marcată pentru totdeauna de o tragedie în Rusia


Polonia, una dintre fostele ţări comuniste, se va afla timp de o săptămână în doliu naţional, întreaga ţară fiind puternic cutremurată de vestea că preşedintele polonez, Lech Kaczynski, împreună cu alţi înalţi demnitari au murit în urma unui tragic accident aviatic.
Aeronava Tupolev 154, la bordul caruia se afla presedintele polonez Lech Kaczynski, s-a prabusit pe aeroportul Smolensk, in Rusia, dupa patru incercari esuate de aterizare. Aeronava efectua o cursă pe ruta Varşovia – Smolensk, iar la bordul acesteia se aflau 132 de persoane, transmite Reuters, care citeaza presa de la Moscova. Nici o persoană aflată la bordul avionului prezidenţial polonez prăbuşit sâmbătă la Smolensk, în Rusia, nu a supravieţuit, a anunţat guvernatorul regiunii ruse, într-o intervenţie televizată, relatează AFP.
 Ironia sorţii este că preşedintele şi toţi ceilalţi mergeau la Katyn, lângă Smolensk, pentru a participa la comemorarea a 70 de ani de la masacrarea celor peste 22.000 de cetăţeni polonezi, printre care şi ofiţeri, intelectuali, prizonieri de război, de către serviciile secrete ruse NKVD, la ordinul lui Iosif Stalin, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ziua de sâmbătă a fost una fatidică pentru Polonia. Ea este in stare de soc dupa accidentul aviatic, oamenii plang pe strada: „Este, probabil, cea mai trista zi din istoria Poloniei de dupa 1989 – asa caracterizeaza toate canalele de stiri. Este o tragedie imensa, o zi cumplita pentru Polonia”. Vestea mortii presedintelui polonez Lech Kaczynski in catastrofa aviatica, a provocat soc in studiourile unui post de stiri din Polonia, unde prezentatorul si invitatii unei emisiuni in direct nu si-au putut stapani emotiile.
Comitetul polonez pentru memoria naţională, care s-a ocupat de organizarea vizitei la Katin, a publicat o listă cu pasagerii avionului prezidenţial polonez care s-a prăbuşit sâmbătă în Rusia, şi a cărei copie a fost obţinută de site-ul Novinite.com, care prezintă principalii oficiali ai delegaţiei:
Lech Kaczynski – preşedintele Poloniei
Maria Kaczynska – soţia preşedintelui Lech Kaczynski
Ryszard Kaczorowski – în perioada 1989-1990 a fost ultimul preşedinte al Poloniei în exil.
Jerzy Szmajdzinski – vicepreşedintele Camerei inferioare a Parlamentului polonez, candidat la alegerile prezidenţiale din 2010.

Wladyslaw Stasiak – directorul biroului de presă al Preşedinţiei.
Aleksander Szczyglo – preşedintele Biroului Naţional de Securitate.
Pawel Wypych – secretar de stat al Cancelariei prezidenţiale.
Mariusz Handzlik – subsecretar al administraţiei prezidenţiale.

Andrzej Kremer – ministru adjunct al Afacerilor Externe.
Franciszek Gagor – şeful Statului Major al armatei poloneze.

Andrzej Przewoznik – vicepreşedinte şi secretarul Comisiei pentru comemorarea victimelor masacrului de la Katin a premierului în perioada 1994-1998.
Grzeogrz Dolniak – membru al Camerei inferioare a Parlamentului.
Przemyslaw Gosiewski – membru al Camerei inferioare a Parlamentului.
Zbigniew Wassermann – membru al Camerei inferioare a Parlamentului.

Janusz Kochanowski – avocatul polonez al poporului.
Slawomir Skrzypek – guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei.
Janusz Kurtyka – preşedintele Institutului Polonez pentru Memoria Naţională.
Tadeusz Ploski – preot romano-catolic.

Noi cei de la biblioteca de cultură şi literatură polonă «A. Mickiewicz», sîntem profund îndureraţi de tragedia care s-a abătut asupra poporului polonez şi sîntem alături de ei în aceste grele momente.
La data de 12.04.2010, directoarea bibliotecii de cultură şi literatură polonă «A. Mickiewicz», Ecaterina Nedzelschi, a depus un buchet de flori şi a semnat în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Poloniei din Chişinău, în memoria preşedintelui Lech Kaczynski şi celor decedaţi în tragicul accident.
Biblioteca a simţit mereu o atenţie din partea Ambasadei Republicii Polonia, a Consulatului, Societăţilor poloneze în Moldova, fiind tutelaţi şi ajutaţi cu donaţii de carte, echipament tehnic şi tot necesarul pentru o biblioteca modernă.
Sincere condoleanţe poporului polon!