Poezia polonă a săptămânii – Adam Mickiewicz


Laurei 

Doar te-am vãzut şi-ndatã m-am şi aprins la faţã

Cãtând o cunoştinţã-n privirile-ţi strãine ;

Împuprurarea ta s-a şi rãsfrânt în mine

Ca roza care pieptu-şi deschide dimineaţa.


Doar ai cântat – şi plânsul un val mi-a pus privirii

Cãci inima-mi fusese de glasul tãu mişcatã ;

Mi se pãrea cã îngerii l-au chemat, sã batã

Pe-al cerului cadran, secunda mântuirii.


Iubito ! Ochii tãi, deschis sã recunoscã

De-am sã te mişc vreodatã cu vorba sau privirea ;

Nu-mi pasã : oameni, sorta, de-au sã se-mpotriveascã,


Nici de-mi va fi iubirea doar un himeric vis

Şi dacã mâna-ţi altuia au s-o dãruiascã,

Sã recunoşti cã mie mi-e sufletul tãu scris.
Idee și realizare: şef – oficiu sala de lectură, Oxana Andreev

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s