Polonia. Curiozități: Cuvinte identice, dar cu sens diferit

polskl6Să nu vă mirați, dacă în Polonia veți vedea un indicator pe care scrie „Salon urody” (Салон уроды (rus.)). Cu siguranță acesta nu este un loc pentru persoane cu dizabilități. În limba poloneză, cuvântul „uroda” înseamnă frumusețe.

De fapt, vizitând Polonia, fiți pregătiți (în special vorbitori de limbă rusă) pentru faptul că cuvintele similare pot avea un înțeles complet diferit.

De exemplu, cuvântul „kawior” (кавёр (rus.)), care sună exact ca „covor”, înseamnă „caviar”. Iar „dywan” (диван (rus.)) nu înseamnă canapea, ci tocmai „covor”.

De asemenea, fiți atent cu verbul „rozbierać się”, care este foarte asemănător cu „a se clarifica” (разбираться (rus.)). În realitate se traduce precum a se dezbrăca (раздеваться (rus.)).

Un alt exemplu: Dvs întrebați un polonez cum să ajungeți la stația de troleibuz, iar el vă răspunde că trebuie să mergeți „pur și simplu” (просто (rus.)). Își bate joc? Nicidecum. Doar că în polonă, „prosto” înseamnă „înainte” (прямо (rus.)

Sau, vrei să cumperi un pepene galben în magazin, iar vânzătorul îți dă un dovleac. Și asta pentru că în limba poloneză, cuvântul „dynia” (дыня rus.)) înseamnă „dovleac”.

Dacă în ospeție vei cere o cană de ceai, reține că cuvântul „czaszka” (чашка (rus.)) înseamnă „craniu”.

Incidentele legate de limbă se întâmplă adesea străinilor, totuși, în ciuda acestui fapt, nu trebuie să vă fie frică de limba polonă. Datorită unor astfel de confuzii, toți au un motiv în plus să râdă din toată inima. Polonezii apreciază foarte mult faptul că străinii le învață limba, de aceea vorbiți în polonă, nu vă fie frică. Nu greșește doar acel care nu face nimic.

Sursa: culture.pl

Sursa foto: travel-family.org

Reclame

BUCĂTĂRIA POLONĂ: Tocăniță poloneză

tocanita1Oare cui nu-i place tocănița?

Tocăniţa cu cârnaţi este o mâncare delicioasă, apreciată de mulți oameni, iar prepararea ei nu este un lucru foarte greu. Variantele de pregătire sunt diverse, noi însă vă oferim o rețetă simplă, ce are doar câţiva paşi care trebuie urmaţi.

 

Deci, avem nevoie de următoarele ingrediente:

6-8 cartofi mijlocii

3 morcovi

4 cârnăciori (cabanos)

1 ceapă

praz

1 l. supă de legume

2-3 linguri de unt

200g. smântână

200g. de brânză topită cu verdeață

1-2 linguri făină

pătrunjel tocat

sare, piper

 

Mod de preparare:

tocanita2Cartofii tăiați cubulețe și morcovii tăiați rondele se pun la fiert într-un litru de apă cu sare până se înmoaie, dar să nu fiarbă complet. În acest timp se taie cârnăciorii rondele și se pun la prăjit în unt, apoi se adaugă ceapa tăiată mărunt și se călesc împreună.
Când ceapa devine străvezie se adaugă făina în ploiță , amestecându-se, apoi se stinge cu supa rezultată din fierberea cartofilor și morcovilor și se lasă să dea într-un clocot.

Peste sosul cu cârnăciori se adaugă smântâna, care se omogenizează bine, apoi sosul obținut se adaugă peste morcovi și cartofi și se lasă să dea împreună câteva clocote, iar apoi se condimentează după gust. După, peste sos se adaugă brânza topită și se omogenizează bine totul. Se fierbe până când se topește toată și pe final se pune prazul, se presară pătrunjelul tocat mărunt și se ia de pe foc.

Poftă bună !!!

Sursa: gustos.ro
Sursa foto: www.teoskitchen.ro

DIALOG CU UTILIZATORUL: Cristina VASILIȚA

d7b14-people-talking-for-networking

Impresiiile utilizatorilor despre carte, lectură,
despre activitatea bibliotecii în general,
impresii de călătorie, poezii ş.m.a

21616431_1661242250615196_1086061027421926554_nCristina VASILIȚA, studentă Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România, studentă Universitatea Kazimierz Wielki în Bydgoszcz, Polonia și mare, mare  admiratoare  culturii poloneze.

Despre o Polonie care mi-a furat inima
Epilog: Eu, oriunde merg, prind rădăcini, și când e vorba de plecat, ei bine, e greu să lași o parte din tine de fiecare dată când lași un loc în urmă, norocul meu că Bydgoszcz a găsit modalitatea de a „compensa”, de a mă re-întregi încă înainte de plecare. 

            Mai rar întâlnești pe paginile unui blog de carte – un blog al cititorilor – asemenea jurnale de călătorie, dar, până a considera postarea irelevantă, nu vă cer decât puțină răbdare, ajung imediat și la partea care se leagă. Poate ar fi cazul să fac și prezentările de rigoare, faceți cunoștință: Polonia – cititorul, cititorule – aceasta este Polonia, sigur ai auzit despre ea, se zice că ar fi o țară frumoasă pe hartă și la suflet și cu oameni tare de treabă, pregătește-te, urmează să afli din sursa-ntâi de ce i se duce vorba așa.
            Precizez că orice afirmație ulterioară  prezintă abordarea subiectivă a autorului și trebuie tratată ca atare, adică crezută pe cuvânt 🙂
            Aventura mea cu Polonia a început în februarie 2018, dar, adevărul fie spus, cochetam încă din noiembrie a anului trecut când, ca rezultat a 2 încercări eșuate, Universitatea Kazimierz Wielki din Bydgoszcz, Polonia a rămas a fi ultima mea 

Apus peste Brda, Bydgoszcz
Apus peste Brda, Bydgoszcz

opțiune pentru un stagiu Erasmus+. Nu mint, nu eram prea încântată, până la urmă, mă „pricopsisem” cu Polonia, despre care nu știam prea multe, prin urmare, vă puteți imagina că mai mare mi-a fost surpriza când am ajuns aici și am văzut, cum se spune, cu ochii mei; dacă zăpada care m-a întâmpinat la aeroport (în condițiile în care la decolarea din București aveam +9 grade Celsius) nu vă spune prea multe, atunci o panoramă pe Vistula la -17 sigur vă încălzește inima.
Însă, în pofida nebuniei înghețului de afară care îi punea și pe polonezi în „caloș”, am avut, fără îndoială, cea mai călduroasă primire, 3 ore pe pământ străin și eu discutam deja despre opera lui Pușkin, ierni siberice și vin moldovenesc cu cea mai asertivă și energică fostă profesoară de limbă rusă, în prezent –  pensionată, pe care am avut ocazia să o cunosc vreodată. Și credeți-mă, vorbesc foarte serios când afirm că doamna respectivă este întruchiparea a ceea ce reprezintă atitudinea oamenilor de aici față de străini: amabilitate, solidaritate, prietenie și interes/curiozitate; nu-mi explic de unde vine și nici cum reușesc ei să o păstreze așa, ținând cont de întrega experiență „frumoasă” pe care au trăit-o, în special, în ultimul secol, cu cei din afară. Așadar, primul lucru de pe cartea de vizită a țării sunt oamenii ei frumoși – frumoși care știu să zâmbească străinilor.
           

bty
Muzeu, Parcul Myslecinek, Bydgoszcz

Aș putea încerca o trecere în revistă a locurilor de aici (pe care am apucat să le văd până acum), dar sunt sigură că nu și-ar avea rostul, vedeți voi, imensele lor păduri de coniferi cu coajă roșie, înalți cât munții, orașele turistice cu centre vechi de sute de ani și ruine ale castelurilor templierilor sau cele 23 (!) de parcuri naționale se vând fără nici un fel de reclamă. Mai sunt și muzeele, o da, muzeele, acestea te lasă fascinat și mai curios în același timp, iar pentru o îndrăgostită nebună de expoziții semi-iluminate așa ca mine, aici e locul cel mai potrivit (4 luni, și tot n-am apucat să văd TOATE muzeele din Bydgoszcz, încă!, dar nu plec fără lista completă). Știm că imaginile se pricep mai bine să tachineze sufletul nostru care tânjește după aventură decât orice descriere în cuvinte, așa că am ales să vă atașez o mini – galerie cu tentative de a imortaliza câteva dintre locurile cele mai de suflet de aici.
            După ce am petrecut 3 luni în primăvară aici, am ținut neapărat să revin, ceea ce s-a și întâmplat acum câteva săptămâni, parțial pentru oamenii care mi-au devenit atât de dragi, parțial pentru a-mi satisface pofta de „locuri strânse” în format de poze și amintiri, dar, cel mai mult, pentru experiențe și învățături. Oameni buni, avem atât de multe de învățat de la țara asta despre putere de refacere, refuz de a renunța și revenire

Centrul vechi, Gdansk
Centrul vechi, Gdansk

în stil phoenix. O cultură care nu s-a lăsat ștearsă sau pătată și un popor care nu s-a lăsat dezbinat. Orașe arse în proporții de 80 – 95% (Gdansk, Varșovia, Wroclaw, Gdynia ș.a.) acum nu mai mult de 70 de ani în urmă, care găzduiesc astăzi sute de turiști săptămânal și o capitală în ruine care astăzi își poartă mândră numele de capitală europeană pe bună dreptate. O țară cu rădăcini de sute de ani, dispărută pentru un secol de pe harta Europei, pentru a reveni cu forță de viață și putere de a iubi și crea, darnică cu locuitorii săi și primitoare cu cei din afară. O infrastructură model pentru est, încă în progres și un nivel de trai la care Moldova poate aspira.
            Fără a da prea multe apropouri politice, Polonia trebuie luată, indubitabil, drept exemplu la noi acasă, măcar din motivul că am trecut prin aceleași hopuri pe care noi tot insistăm să dăm vina pentru situația actuală și că, mai simplu de atât nu se poate, avem aceeași direcție.
           

bty
Casă pe corabie, Gdansk

Polonia m-a luat prin surprindere, m-a ademenit și m-a îndrăgostit de ea, așa, pe furiș, fără să îmi dau seama, tare – tare – mi va fi greu să plec, dar știu că am făcut cel mai bun târg de până acum, lăsând aici o parte din inima mea, îmi iau în schimb toate locurile, toți oamenii, toate experiențele și toate lecțiile pe care țara asta a fost atât de îngăduitoare și generoasă să mi le dea. Vedeți pozele, uitați-vă la un documentar făcut de polonezi despre polonezi și, dacă aveți cum, mergeți s-o vedeți, frumoasă și în toată splendoarea ei, POLONIA, ai toată recunoștința și aprecierea mea.

P.S: poate vă ajută să mă luați mai în serios, despre mine atât cât se cuvine la o primă lectură:
Într-un oraș mă ascund într-o grădină botanică sau într-o bibliotecă, la sat e mai ușor, mă găsești lângă o apă {izvor, râu, lac, etc.}; mă calmează muzica rock, fără cafea rezist, fără muzică – mai greu; colecționez obiceiuri bune și orice se poate recicla; călătoresc! când și cum îmi permite portofelul, iar dacă nu-i cu ce, îmi explorez împrejurimile; cartea preferată – Țesut viu.10×10 Emilian Galaicu – Păun, mijlocul de transport preferat – pe jos – ul sau bicicleta; cred în adevăr, cuvinte bune și apă cu lămâie și când voi crește mare mă fac neapărat peste – tot – mergătoare.

Această prezentare necesită JavaScript.