Calendarul zilei – 19 februarie (accent polon)

1473 – S-a născut Nicolaus Copernic, astronom polonez, autor al Teoriei heliocentrismuluidoctor în drept, canonic, economist, matematician.


1812 – S-a născut Zygmunt Krasiński, poet și dramaturg polonez.


1939 – S-a născut Czeslaw Niemen (Wydrzycki), muzician jazz/rock polonez.



Sursa: Gold FM Romania; Wikipedia

Personalitatea polonă a lunii – NICOLAUS COPERNIC

Mikołaj Kopernik (pol.) s-a născut la 19 februarie 1473, în orașul Toruń, Polonia, astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a sistemului solar. Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar totuşi majoritatea istoricilor îl consideră polonezCopernic provenea dintr-o familie de comercianți și înalți funcționari administrativi de etnie germanăTatăl său, Nicolaus, era un negustor înstărit, un susținător al luptei dusă împotriva cavalerilor teutoniiar mama sa, Barbara Watzenrode, se trăgea şi ea dintr-o familie de comercianţi de seamă. Nicolaus era cel mai mic dintre cei patru copii ai familiei. 

După moartea tatălui, în 1483, este luat sub protecția unchiului pe linie maternă, episcopul Lukas Watzenrode, care s-a îngrijit ca nepotul său să primească o educație la cele mai bune universități ale timpului.
Primele studii le-a făcut la școala din Torun, iar în 1492 intră la studii superioare la Universitatea din Cracovia, unde a studiat matematica, retorica, gramatica, poetica și și-a cultivat pasiunea pentru studiul astronomiei. La 20 de ani obține titlul de doctor în aceste științe.
La încheierea studiilor, în 1496, pleacă în Italia, unde în 1497 începe să studieze medicina și dreptul canonic la Universitatea din Bologna, prima Universitate din Europa, aprofundând și studiul literaturii clasice. În Italia a citit despre ideea filosofului grec Aristarh din Samos, care cu mai bine de un mileniu și jumătate înainte afirmase că Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui, iar nu invers, așa cum susținea opinia comună la acea vreme.

Statuia lui Copernic în faţa Universităţii din Cracovia

În acest timp locuiește în casa matematicianului Domenico Maria Novara, care se ocupa cu scrierile astronomului Ptolemeu, și începe să se intereseze de astronomie și geografie. Împreună observă la 9 martie 1497 acoperirea stelei Aldebaran de către lună. După terminarea studiilor în 1500, Copernic ține prelegeri de astronomie la Roma și în anul următor este acceptat să studieze medicina la renumita universitate din Padova. În anul 1503 i se acordă în Ferrara titlul de Doctor în Drept canonic, după care se întoarce în Polonia.
În Italia, Copernic vine în contact cu scrierile vechilor greci și se documentează asupra ipotezei heliocentrice, pe care au susținut-o unii filozofi ai antichității: Philolaos, Aristarh din Samos, Platon și convinge tot mai mult de falsitatea geocentrismului lui Ptolemeu.
După 1497 a plecat la Viena, unde a studiat astronomia cu Regiomontanus. În 1501 este chemat la Roma, unde predă matematica și astronomia și, alături de Domenico Maria Novara, efectuează observații astronomice.
Reîntors în Polonia (1511), Copernic și-a desfășurat activitatea în orașele Frombork,Olsztyn și Lidzbark și a efectuat observații astronomice în turlele acestuia din urmă. Astfel, între anii 1503 și 1510, locuiește în palatul episcopal al unchiului său în Lidzbark Warmiński, ajutându-l la administrația diocezei. În acest timp redactează un scurt tratat de astronomie, „De Hypothesibus Motuum Coelestium a se Constitutis Commentariolus”, care va fi publicat postum mult mai târziu, în secolul al XIX-lea.
În 1512, înainte de a împlini 40 de ani, Copernic scrisese deja Comentariolus, o descriere a modelului heliocentric al sistemului solar, manuscrisul fiind însă destinat numai apropiaților. În același an se mută la Frauenburg, face parte din comitetul „Concilului din Laterano” (1515) pentru reforma calendarului și începe să lucreze la opera sa fundamentală,„De Revolutionibus Orbium Coelestium” (Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești), pe care o termină în 1530, dar abia pe patul de moarte (1543) a îndrăznit să o publice, neuitând să adauge o dedicaţie măgulitoare pentru papă. Legenda spune că un exemplar din De revolutionibus a fost aşezat în mâinile lui Copernic la câteva zile după ce şi-a pierdut cunoştinţa, în urma unui atac cerebral.
El şi-a revenit la un moment dat, suficient cât să-şi dea seama că ţinea în mâini măreaţa lui carte, apoi şi-a dat sufletul. 

Sursa: Wikipedia; SCIENTIA


Calendarul zilei – 28 ianuarie (accent polon)

1887 – în oraşul Łódź, Polonia s-a născut Artur (Arthur) Rubinstein,  pianist polonez de origine evreiască, considerat unul din cei mai mari pianiști ai secolului al XX-lea. Primul său concert l-a avut la vârsta de șapte ani.
A trăit 95 de ani; interesanta poveste a vieții lui fiind cuprinsă în două volume autobiografice intitulate My Young Years (1973) și My Many Years (1980). Era un poliglot vorbind fluent opt limbi.
A murit la Geneva în anul 1982. Conform dorinței sale, corpul său a fost incinerat, iar cenușa sa a fost adusă în Israel, unde a fost îngropată în Pădurea Ierusalimului, într-o pădurice care îi poartă numele.


1611– s-a născut astronomul  Jan Heweliusz

Personalitatea polonă a lunii – JAN HEWELIUSZ

Începând cu luna ianuarie a acestui an, dăm start unei noi rubrici:      
             PERSONALITATEA POLONĂ A LUNII
În cadrul ei, veţi avea posibilitatea să cunoaşteţi personalităţi
polone remarcabile, care şi-au lăsat amprenta în diverse domenii.

JanHeweliusz (28 ianuarie 1611–28 ianuarie 1687) astronom polonez, designer de telescoape, guvernator al oraşului Gdansk și berar prin moştenire.
Născut pe 28 ianuarie 1611 la Gdansk, era al doilea din cei 10 copii, în familia unui negustor proeminent, membru al Asociaţiei berarilor, Abraham Heweliusz.
De la o vârstă fragedă, Jan devine interesat de astronomie. Studiind dreptul în Franţa şi Anglia, el a mers la Praga, unde a vizitat observatorul Tycho Brahe. În 1639, aflând despre decesul tatălui său, el se întoarce în oraşul natal, pentru a-i continua afacerea.
Primul său observator, care în curând devenise cel mai mare din Europa, Heweliusz, l-a construit la el acasă, în anul 1641, cu fonduri moștenite de la tatăl său. Observatorul era echipat cu foarte multe instrumente, mai mult decât oricare altul, în mare parte construite de el însuşi.
Heweliusz a construit un telescop cu o lungime focală de 50 de metri! Acest lucru i-a dat posibilitatea de a vedea clar obiecte foarte îndepărtate.
Telescopul-refractor a acelor timpuri aveau un dezavantaj serios – Aberația cromatică. Pentru a scapa de ea, astronomul construia telescoape de dimensiuni enorme. Cel mai mare dintre ele avea 45 de metri în lungime. Telescopul era suspendat pe un stâlp printr-un sistem de cabluri si blocuri. Pentru a gestiona astfel de telescoape erau utilizate echipe speciale de marinari pensionaţi, familiarizaţi cu servirea tachelajului.
Prima lucrare ştiinţifică a lui Heweliusz, a fost Selenografia sau Descrierea lunii, publicată în 1647, la Gdansk. Aceasta conținea o descriere detaliată a suprafeței vizibile a Lunii.
Lucrarea tipărită în propria editură a autorului, conţinea 133 de gravuri ce reprezentau 60 zone ale suprafeţei Lunii şi aspectul general al ei în diferite faze. Heweliusz a dat nume obiectelor de pe suprafața Lunii, parţial păstrate şi până în ziua de azi, a evaluat în mod corect înălțimea munților de pe Lună şi a descoperit fenomenul de oscilare optică. Lui Jan Heweliusz îi aparţin descoperiri astronomice din diverse domenii.
El lucra asupra mişcării Lunii, măsura şi calcula distanţa de la Pământ la Lună, perioada orbitală a Lunii, perioada rotaţiei Soarelui. Ducea observaţii asupra stelelor duble şi variabile. Cu ajutorul sextantului său a alcătuit catalogul a 1564 de stele cu o precizie de 1′. Pe acele timpuri, instrumentele optice pentru astrometrie, erau privite cu suspiciune, presupunând că optica poate face o eroare de calcul. Heweliusz a descoperit 4 comete şi a publicat în 1668 tractatul Kometografia, în care a descris istoricul observaţiilor asupra tuturor cometelor cunoscute până atunci, a arătat că unele din ele se mişcă pe orbite parabolice. În 1679 observatorul astronomului, care păstra manuscrisele şi o biblioteca, a ars.
Cu toate acestea, Heweliusz a reluat observaţiile. În 1690, după moartea soţului, soţia lui, Elzbieta, a publicat renumitul atlas al stelelor Uranografia, bazat pe catalogul lui Heweliusz şi care conţinea minunate imagini ale constelaţiilor. În el, Jan Heweliusz, a întrodus câteva constelaţii noi.
În cinstea lui sunt numite:
  • Hevelius – un crater pe suprafata Lunii
  • Brazdele Hevelius – brazde pe Lună
  • Hevelius – o planetă mică

De fapt, astronomia, era un hobby pentru Heweliusz, trăia el, însă, din banii care-i obţinea din fabricarea berii. Berea Jan Heweliusz, berar şi astronom, se bucură de popularitate în Polonia până în ziua de azi.
La 28 ianuarie 1687,la vârsta de 76 ani, Jan Hewelius s-a stins din viaţă.


Descoperă Polonia – Personalităţi marcante ale Poloniei: SAVANŢI

Nicolaus Copernic (1473 – 1543).
Marele savant al Renaşterii, matematician, economist, medic, canonic. A 
fost primul astronom din lumea modernă care a retras Pamantul din centrul Universului, punînd bazele „sistemului heliocentric”. In sistemul său,toate planetele se invîrtesc in jurul Soarelui, iar Pămîntul nu este altceva decît o planeta ca oricare alta. El a mai explicat succesiunea anotimpurilor si procesia echinoctiilor. Autor al lucrării Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti.



Jan Śniadecki (1756 – 1830).
Fondatorul observatorului din Krakov. Astronom, matematician. Este considerat un remarcabil om de ştiinţă în Epoca Renaşterii, unul dintre cei mai mari astronomi de la hotarul secolelor XVIII – XIX. Numele lui îl poartă un crater pe Lună, un asteroid 
(Sniadeckia), la fel străzişcoli şi feribot.




Marie Sklodowska Curie (1867-1934). Savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost prima femeie care a primit un premiu Nobel și singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie).
A introdus în fizică termenul de 
radioactivitate. Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. A fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate a Premiului Nobel (Irène Joliot-Curie).




Jan Heweliusz (1611 – 1687).
Astronom din Gdansk.
A studiat mişcarea cometelor, a alcătuit catalogul stelelor şi una dintre primele hărţi ale suprafeţei Lunii.
În cinstea lui a fost numit unul dintre craterele Lunii.







Henryk Arctowski
(1871–1958).
Savant oceanolog,
cercetătorul Antarctidei.




 Kazimierz Funk 
(1884 – 1967)

Biochimist. În 1912, a introdus conceptul de vitamină.
În 1936, el a fost capabil să descifreze structura vitaminei B1
si a dezvoltat o metoda de sintetizare a ei.
 A făcut cercetări în domeniul cancerului şi diabetului zaharat.




Realizat de: Şef filială, Ecaterina Nedzelschi