Lidia Kulikovski: La Mulți Ani prosperi Biblioteca „Adam Mickiewicz”!

Recunoscut specialist în biblioteconomie, bibliografie, bibliologie, conferenţiar universitar, doctor în ştiinţe pedagogice; un nume de referinţă în managementul biblioteconomic din Republica Moldova, Lidia Kulikovski a fost persoana care, în 2007, fiind director general al BM „B. P. Hasdeu” a susținut ideea deschiderii la Chişinău a Bibliotecii de cultură şi literatură poloneză.
An de an, Dnei se bucură de succesele filialei polone și de fiecare dată vine către bibliotecă cu o urare inedită.
Și anul acesta biblioteca polonă a primit o felicitare – elogiu. Mulțumim, stimată Doamnă!

O ZI-AMINTIRE. ADAM MICKIEWICZ
PE FRONTISPICIUL UNEI FILIALE A BM „B.P. HASDEU”

Ziua de 11 noiembrie, 2007 a fost cu ploaie… nu știam care-i dispoziția Universului, dar deschiderea Bibliotecii Adam Mickiewicz s-a produs. A fost gândit un alt scenariu, trebuia să vorbim afară, apoi să tăiem panglică … ploaia ne-a gonit în interior, am transformat panglica în două funde – una în culorile tricolorului, alta în culorile alb-roşu, culorile Poloniei, de o parte şi de alta a uşii. Dar evenimentul a început exact cum l-am programat 11.11.2007, ora 11.11 minute.
Eu şi patria-s totuna: pentru ea iubesc şi îndur cătuşe, scria Adam Mickiewicz în Străbunii. Marele bard polonez a adus poporului, în clipe grele de restrişte, cuvinte de îmbărbătare şi credinţă. Opera lui a servit ca tribun, organizator al conştiinţei naţionale. Un mare artist al slovei polone, căruia îi stă bine pe frontispiciul unei biblioteci şi în străinătate. A trăit mult în străinătate a şi murit în străinătate. În străinătate, se deschidea o instituţie ce-i poartă numele cu gratitudine pentru ţara sa implicată în acest proiect. Astăzi puțini își mai aduc aminte acel eveniment cu semnificaţie deosebită de colaborare între două state – Republica Moldova şi Republica Polonă.
Avea triplă semnificaţie, de fapt: s-a deschis o instituţie pentru interesele etnicilor polonezi, s-a deschis o bibliotecă pentru toţi chişinăuienii, cu tematică specifică – cultura, literatura, istoria, prezentul şi năzuinţele de viitor ale Poloniei şi prin ea şi ale Comunităţii Europene, pentru că la cultura comunităţii europene Polonia a venit cu partea ei, substanţială, de zestre culturală.
Grija pentru această instituţie s-a partajat ca responsabilitate între administraţia locală a Chişinăului şi Ambasada Poloniei în Republica Moldova, între Biblioteca Municipală şi Wspolnota Polska din Polonia. Ideea acestei biblioteci a venit de la ex-ambasadorul Poloniei Piotr Marciniak – exemplu de slujire a culturii poloneze, a intereselor polonezilor – ideie in care a pus suflet, inimă, resurse materiale la realizarea proiectului său.
Polonezii moştenesc opera lui Adam Mickiewicz ca pe cel mai preţios bun naţional. Despre Adam Mickiewicz s-au scris biblioteci – fiecare din generaţii găseşte în opera lui inspiraţia necesară şi cred că şi polonezii din Chișinău, aflându-l acum mai aproape şi în mai multe limbi şi in limba română, fapt ce va permite ca şi chişinăuienii de alte etnii să găsească aceleaşi pilde morale, actuale şi astăzi, din opera marelui Adam Mickiewicz.

Are un şir de poezii foarte optimiste caracteristice tineretului. În poezia Odă tinereţii are o strofă foarte aproape de scopul acestei biblioteci:
Dar tu, tinereţe, te-avântă pe culmi,
Pătrunde cu-al ochiului soare
Din capăt în capăt, întregile lumi,
Cât e omenirea de mare!
Să tinzi unde ochiul n-ar şti să răzbească!
Doar prin lectură poţi să răzbeşti.
Este un îndemn la cunoaştere, la lectură, la studiu, exact misiunea acestei instituţii! Este şi îndemnul oricărei biblioteci care pune la dispoziţia oricui cunoașterea, descoperirea, experimentarea, lectura care au potenţialul de a stimula descoperirea de sine şi de a fi un inductor de reflexivitate.
A trăit mult în exil. A cutreierat Europa, a fost până la Odessa, dar ajunge la Chişinău abia la 11 noiembrie, 2007, onorând cu numele-i o filială a BM „B. P. Has deu”, care a devenit izvor de cultură şi istorie poloneză, europeană şi universală.

La celelalte biblioteci – filiale pentru etniile conlocuitoare – centre culturale, informaţionale specializate pe care le are Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Chişinăul s-a aliniat şi Biblioteca Adam Mickiewicz care (ziceam atunci, în discursul de deschidere) suntem convinşi, va avea locul său distinct în structura BM „B.P. Hasdeu”. Așa este! Acum e mai mult decât ne-am setat ca așteptări – e o bibliotecă inovatoare, mereu în căutare, mereu cu noutăți și surprize.
Exemplul operei lui A. Mickiewicz, prin trinomul de dăruire, crez şi rigoare și prin Biblioteca „Adam Mickiewicz ” vine triplat prin efortul material, intelectual şi de sens al celor implicaţi din Polonia şi Chişinău. Ascensiunea acestei biblioteci a fost susținută de primarul general de Chişinău, a domnului Dorin Chirtoacă, prezent atunci la eveniment; sprijinul şi grija a fost împărtăşită şi de pretura sectorului Centru al capitalei, pretorul Vladimir Şarban, la fel prezent atunci.

Vivacitatea bibliotecii a fost asigurată în toți acești ani de implicările organizaţiilor chişinăuienilor polonezi – femeilor poloneze, Liga studenţilor polonezi, Uniunea tineretului polonez, Societatea Polska Wiosna din RM, umărul cărora l-am avut de la intenţie până astăzi; de bibliotecarii profesionişti care şi-au asumat responsabilitatea de a menţine activitatea acestei instituţii la nivel Oxana Andreev (pe atunci Barbăscumpă), Tatiana Bolea, Elena Mihailov; de susţinerea în continuare a Ambasadei Poloniei în Republica Moldova, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar Krzysztof Suprowicz, prezent şi implicat cu multe resurse în producerea evenimentului de deschidere; a Stowarzyszenie Wspolnota Polska, care a asigurat acest ambient european al bibliotecii, prin preşedintele ei domnul Andrzei Chodkiewicz.
Astăzi, la fel e data de 11 noiembrie. La ora 11 și 11 minute, eram cu fiică-mea Victoria, savuram o cafea de despărțire la Aeroportul din Viena și mi-am amintit de biblioteca „Adam Mickiewicz”. Atât de multe cifre de 1 a avut la deschidere… i-am prezis atunci un viitor plin şi mereu cu noi începuturi. Nu m-am dezamăgit.
Cu speranţă de mare viitor Bibliotecii Adam Mickiewicz, exprim și azi, sincere mulţumiri echipei inovatoare care ține pe val biblioteca într-un timp neprietenos cu cultura şi cartea – găsesc, numai ele știu cum și loc, și timp, și dorinţă şi mijloace pentru a menține în frunte asemenea lucrări de cultură.
La Mulți Ani prosperi Biblioteca „Adam Mickiewicz”!

Unitate prin diversitate

Acesta a fost titlul Festivalului Etniilor, organizat de Biroul Relaţiilor Interetnice, Ministerul Culturii şi Primăria Municipiului Chişinău. La 18 septembrie 2011 a avut loc ediţia a XI-a, o sărbătoare minunată a tuturor etniilor conlocuitoare a Chişinăului şi Moldovei. Organizaţiile etnoculturale au organizat mini-pavilioane improvizate şi au prezentat lucrări de artă decorativă, artă plastică, expoziţii de cărţi, bucate naţionale.Pe scena din Grădina publică Ştefan cel Mare, au evoluat colective artistice care au interpretat dansuri şi cîntece ale diverselor naţionalităţi. Publicul larg a vizitat strada polonă, curtea ucraineană, casa armenească, găgăuză, evreeiască, bulgară, belorusă etc..
Festivalul a fost şi un prilej pentru fiecare participant de a demonstra realizările poporului său.Pe strada polonă, organizaţiile polone «Polska Wiosna w Moldowe», Liga femeilor polone, Uniunea Tineretului polon, Societatea «Odrodzenie», au prezentat standuri, expoziţii foto, materiale promoţionale despre polonezii Moldovei şi activitatea lor. Îmbrăcaţi în straie naţionale, polonezii serveau oaspeţii cu bucate naţionale.
Biblioteca de cultură şi literatură polonă «A. Mickiewicz» din Chişinău, a participat la Festivalul Etniilor cu expoziţii de carte consacrate Laureatului Premiului Nobel, Czeslaw Milosz (1911 — 2004) şi Poloniei «Să cunoaştem Polonia». Poezie, proză, lirică, articole filosofice, comentarii literare din colecţia bibliotecii au fost puse spre atenţia publicului larg. Cei care doreau să cunoască Polonia prin intermediul cărţilor, albumelor, revistelor, au avut această ocazie.Expoziţia «Să cunoaştem Polonia» a inclus cărţi despre Polonia, istoria, religia, arta ei, tradiţii şi obiceiuri, ziua de azi a ţării.
Dat fiind faptul că Polonia a preluat Preşedinţia În cadrul Uniunii Europene la 1.07.2011, espoziţiile şi standurile au atras o atenţe majoră a publicului. Pavilioanele Poloniei au fost vizitate de Prim — ministru Domnul Vlad Filat şi Ambasadorul Republicii Polonia în Moldova, Bogumil Luft şi Doamna Maria Luft.

Ecaterina Nedzelschi, şefa filialei „A. Mickiewicz”

Invitaţie la lectură

Ce ştim despre Fryderyk Chopin?
Genialul compozitor polonez, regele pianului, autor a 2 concerte pentru pian şi orchestră, numeroase sonate, nocturne, balade, miniaturi instrumentale, poloneze, 12 exerciţii pentru concerte, 24 preludii pentru pian etc..
Mulţi dintre noi au ascultat şi au savurat muzica talentatului compozitor fie în sala de concerte, fie prin intermediul CD sau postului de radio.Biblioteca de cultură şi literatură polonă „A.Mickiewicz”, doreşte să vă prezinte cîteva cărţi din colecţia sa, din care veţi afla despre viaţa lui F.Chopin (sau Szopen, cum mai scriu polonezii), despre copilăria, anii de studii, profesorii şi prietenii, despre soarta tragică a Poloniei din sec. XIX şi a marelui ei fiu. Scriitorul polonez (a.1922), Jerzy Broszkiewicz este autorul cărţii:
1. Broszkiewicz, Jerzy

„Obraz lübvi. Povest΄ o żizny Fryderyka Śopena”.- M; 1989,
tradusă în limba rusă de I. Mirskaâ.
Aceasta este o biografie a compozitorului în amănunte, viaţa lui în Polonia şi Franţa, creşterea lui ca om şi muzicant, prietenia lui cu R. Shuman, A. Mickiewicz, Jorge Sand, Ferenz List ş.a..Carisma lui personală , cultura înaltă şi inteligenţa rară, generozitatea, durerea sa pentru Polonia natală,toate a fost reflectată în producţiile sale muzicale. Este o carte foarte interesantă , în care Chopin apare ca o personalitate puternică,ca un muzician talentat si pur şi simplu ca un om cu diversele sale probleme.
O altă carte este:

2. Bełza, Igor
Fryderyk Chopin.- Warsawa, 1980. Cartea este scrisă de cunoscutul muzicolog rus Igor Bełza, în limba rusă şi tradusă în limba polonă de Jadwiga Jenicka. Traducerea este un semn de recunoştinţă faţă de autorul monografiei, o cercetare de înaltă calitate. În prefaţa primei ediţii, Jaroslaw Iwaskiewicz, scriitor polon,scria că nimeni din străini nu a scris despre Fryderyk Chopin şi muzica polonă aşa profund ca muzicianul sovietic Igor Bełza, care a manifestat cunoştinţe temeinice în istoria, cultura şi muzica polonă. Cartea a fost dedicată memoriei mamei sale, de la care a auzit numele şi melodiile lui. În monografie este descrisă viaţa şi opera muzicală a lui Fryderyk Chopin, analiza muzicologică a lucrărilor sale, panorama vieţii muzicale europene din secolul XIX. Apărută în 1980, anul celui de al X-lea concurs internaţional a muzicii lui F. Chopin, cartea a fost un cadou melomanilor.Tradusă în limba polonă, cartea dă o şansă în plus utilizatorilor de etnie polonă să citească în limba lor maternă.
Şi cea de a treia carte:

3. Wroblewska –Straus ,Hanna

Chopin daleko rozsławił swe imię. -Warsawa, 1999.
Această carte este un catalog al expoziţiei organizate cu prilejul a 150 de ani de la trecerea în eternitate a lui F. Chopin, de către  societatea „F Chopin” din Varsovia. Expoziţia a fost patronată de Preşedintele Poloniei la acea vreme, Alexandr Kwasniewskii. Catalogul include fotografii, desene, portrete, sculpturi ale lui F. Chopin, a rudelor şi prietenilor, partituri cu autografe ale compozitorului, locuri memorabile legate de numele vestitului pianist, masca funebră, medalioane cu chipul compozitorului ş.m a..
Fiecare exponat este descris cu toate comantariile necesare. Albumul – catalog este de o calitate excelentă, prezentarea este în 2 limbi: polonă şi engleză.Aceste trei cărţi ajunse în colecţia bibliotecii „A. Mickiewicz” , prin donaţia Ambasadei Poloniei în RM, sînt documente de o mare valoare culturală şi sînt la dispoziţia tuturor celor care doresc să le citească şi care cunosc limba polonă.


Ecaterina Nedzelschi,
şef biblioteca polonă „A. Mickiewicz”