Polonă sau poloneză?

Mulți vorbitori de limbă română sunt confuzi: se spune polon sau polonez, polonă sau poloneză?
Îndoielile cresc și mai mult dacă ne gândim că fiecare dintre cele patru forme poate funcționa ca substantiv sau adjectiv. Polonez este locuitorul Poloniei, dar și un covrig sau cârnaț. Poloneză nu este doar locuitoarea Poloniei, dar și un dans de societate, originar din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Dacă ne uităm la adjective, formele cel mai des folosite sunt polonez și poloneză, vezi „bucătăria poloneză”, „statul polonez”, „cultura poloneză”, „instalatorul polonez”. Dar sunt şi cazuri când trebuie folosite formele polon și polonă. Vorbim „limba polonă”, statul polonez se numește oficial „Republica Polonă”. De asemenea, adjectivul polon este folosit în asocierile de tipul „Uniunea polono-lituaniană”, „Cronica moldo-polonă”.
Totuși, amândouă sunt corecte. Se folosesc diferit în functie de context.

Sursa: getyourip.ro; diplom.md; vorbesc.ro
Reclame

Dialog cu cititorul: Cristina Răileanu

      Impresiiile utilizatorilor despre carte, lectură, 
         despre activitatea bibliotecii în general, 
           impresii de călătorie, poezii ş.m.a.

Cristina Răileanu,
cititoarea bibliotecii  „A. Mickiewicz”,
 
educator la grădinița nr. 6 din sector,
masterandă la Facultatea de filologie,  Catedra istorie și teorie literară
Un spațiu fenomenal, pentru că aici găsești ceea ce-ți alimentează sufletul, gîndirea și imaginația, vocabularul și limbajul…, pentru că aici găsești orice informație îți este  necesară, pentru că aici întîlnești oameni responsabili, educați, binevoitori și dornici să te ajute, pentru că aici găsești o imensitate de gînduri înțelepte, trăiri, experiențe, povești, poeme, romane… aici domină lumea cuvintelor, lumea cărților, lumea frumosului… aici, în BIBLIOTECĂ!

Și te poți refugia, omule, oricînd în acest minunat locușor, în care să uiți de neajunsuri, nedreptate, corupție, politică de joasă speță, incultură, pe scurt, de tot ce se întîmplă acum în lumea ta reală, și să evadezi în lumea pe care o vrei tu, în visele tale, în speranțele tale…, căci anume cartea a fost și va rămîne cel mai frumos refugiu. Citind, vei călători în timp şi spaţiu, vei putea ajunge culmi de neajuns, vei pătrunde în arta cuvîntului frumos din care să-ți plămădești filosofia vieții tale. Lucrurile, de fapt, nu sunt frumoase sau urîte, bune sau rele… atîta timp cît gîndurile tale nu le face să devină astfel, iar ,,fericirea ta depinde – anume –  de calitatea gîndurilor pe care le ai” ( Marcus Aurelius), pe cînd calitatea gîndurilor tale, depinde de cantitatea rîndurilor citite! Deci, fă ceva frumos pentru mintea și sufletul tău, citește ceva care să te înaripeze, care să te motiveze, ai grijă de culoarea gîndului tău, care va fi doar în alb sau negru, dacă vei continua să trăiești (sau mai exact, să supraviețuiești) așa cum o faci azi!

Azi te gonești după lucruri inutile, trecătoare, uitînd de cele cu adevărat importante: ai grijă  ca frigiderul să fie arhiplin cu bunătățuri, garderoba ta să conțină tot ce e în vogă, casa să fie dotată cu tehnică multifuncțională, în buzunar să ai telefonul performant, în portmoneu, desigur, cît mai mulți bani,  să faci megareparație, neapărat, ca să nu rămîi în urma vecinului, să faci cumătrii și onomastici pompoase, desigur, pentru ochiul și gura lumii… și muncești, muncești, muncești…, și simți uneori că nu mai ai forțe, nu mai reziști, ți-e silă de tot și nu mai vrei nimic! Încetează această goană după nimicuri, omule! Nu te mai compara cu nimeni, nu invidia, nu urî, nu bîrfi, nu mai agonisi atîta nimicnicie și murdărie în viața pe care o ai, viața care e doar una! Adu-ți aminte de înaintași, cît de frumos au trăit ei atunci, fără de ceea ce are prioritate pentru tine acum. Nu uita că nu ești veșnic și cîndva tot ce strîngi, nu-ți va mai trebui, deci hrănește-ți sufletul, mai întîi de toate, căci el, se zice că e veșnic…

Rețeta  fericirii, de  fapt  e  foarte  simplă : fii  adevărat, senin, atent la tot ce te-nconjoară, simte tot ce e sublim,  iubește, visează, admiră, zîmbește… și desigur, CITEȘTE!!! Pentru că poți cunoaște cultura numai prin lectură, pentru că cei mai frumoși ochi, sunt cei care au citit multe cărți, pentru că, cu cît mai multe cărți vei citi, cu atît mai multe ,,uși” vei deschide și mai multe guri (rele) vei închide, pentru că lectura  este unul din cele mai bune remedii – te scoate din viaţa cotidiană, oferindu-ţi o pauză în care să te reculegi, pentru că citind, trăiești încă o viață!
Omule, devin-o iarăși cititor, așa cum ai fost odată, nu cum ești azi! Ai grijă de tine și de fericirea ta, închide ochii la tot ce te deprimă și deschide-i în fața cărților.

Lectură plăcută!

În ajutorul celor care studiază limba polonă

Filiala de cultură şi literatură polonă „A. Mickiewicz” propune  Lista de recomandare: 
În ajutorul celor care studiază limba polonă.
Cărţile le puteţi găsi în sala de lectură a bibliotecii.

* Bańko M. Peryfraz czyli wyrażeńomownyh: Slownik, Warszawa, 2009

Bralczyk J. Mówi się, Warszawa,2009

Czeszewski M. Slownik polszczyzny potocznej, Warszawa,2006

Dąbrowska A. Slownik eufemizmów, Warszawa,2005

Janowska-Lascar R. Ghid de conversaţie romăn-polon, Iaşi, 2001

Jęnzyk polski: Encyklopedia w tabelach, Warszawa,2005

Kowalska M. Pol’skij âzykza 4 nedeli: Intensivnyj kurs pol’skogo âzyka s kompaktdiskom=Jęnzyk polski w 4 tugodnie z płytąCD, Warszawa, 2003

Lipinska E. Z polskim na ty, Kraków, 2004

Uczymy siępolskiego, T.1, T.2, Warszawa, 2006


Credem că aceste cărţi vă vor fi utile. Vă aşteptăm!

Şef-oficiu, abonament maturi:
Esinenco Alla

Moldova – Polonia : 20 ani de relaţii diplomatice

Se împlinesc 20 ani de relaţii diplomatice  moldo – poloneze. 
Cu această ocazie, filiala polonă 
A. Mickiewicz” a organizat expoziţie de carte şi documente, care oglindesc colaborarea între Republica Moldova şi Polonia în acest răstimp, în domeniile interstatale, economice, culturale etc..
Printre cărţile prezentate numim următoarele:

Polacy w Mołdawii: wybór dokumentów prawnych dotyczących mniejsości narodowych. –Warszawa, 2004

– Lecţii europene. Experienţa poloniei şi oportunităţi pentru Republica Moldova: culegere de analize politici publici. – Ch.: Arc, 2007

– Ciobanu-Ţurcanu, Viorica. Relaţii interetnice în RM. – 
Ch. :Pontos, 2005

– Bodrug, Ion. ; Damanciuc, Gh..Diaspora poloneză din Moldova: revenire la valorile culturale şi spirituale. – Ch., 2006 etc..

Doritorii de a cunoaşte mai profund contactele moldo – polone de la începuturi, pot consulta cărţile în sala de lectură a filialei “A. Mickiewicz”.
Cu ocazia celebrării celei de – a 20 aniversări a relaţiilor diplomatice moldo-polone, Ambasada Republicii Polone organizează Concertul Festiv la Sala cu Orgă, care va avea loc luni, 16 iulie 2012, ora 18.00.

Poezia polonă a săptămînii – Emil Zegadlowicz

 Emil  Zegadlowicz (1888 – 1941) – poet, prozator, dramaturg expresionist, membru fondator al grupării literare regionale „Czartak”, care promova îndepărtarea de civilizaţia urbană. Traducător printre altele, din lirica românească (M. Eminescu, Al. Vlăhuţă, N. Iorga, O. Goga, I. Pillat,  M. Codreanu, Perpessicius, I. Minulescu. L. Blaga etc..)


Despre paseri şi despre dragostea omenească

Inimi omeneşti, o paseri ce cântă şi joacă,
Semne dumnezeieşti vor să rămân la voi.

Inimi de ciocârlii şi furnici
Binecuvântând vă dau grăunţe
Sunt cuvintele lui Dumnezeu, 
Grâu binecuvîntat.

A fost unul care a suferit pentru voi
A suferit şi suferă veşnic.
Întreg rostul său
E dragoste pretutindeni.

Împărăţia cea mare a Atotputernicului
Sfinţeşte şi străluceşte în veci
Şi trăieşti în fiecare zi 
De mii de ori.



Realizat de: şef – oficiu sala de lectură, Oxana Andreev