Poezia polonă a săptămânii – Juliusz Slowacki

Juliusz Słowacki unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai epocii romantismului polonez, în plus, este dramaturg si epistolograf. Ca filozof, a fost unul dintre creatorii filozofiei genetice, care rezolvă şi problema rolului poporului şi al personalităţii în istorie. 



Despărţire
Despărţiţi – dar unul despre altul ne-amintim;
Printre noi un porumbel, alb si trist, stă să cadă,
Poartă mereu cu sine o veste: stiu cînd plîngi în ogradă,
Ştiu cînd plîngi închisă-n cameră – ca-n ţintirim;
Ştiu la ce oră valul durerii revine,
Ştiu ce discuţie-ntre oameni lacrimi îti stoarce.
Te văd ca pe-o stea ce sus pe cer se aprinde
Şi lacrimi rozii aruncă, cu scîntei vineţii străluce.
Deşi acum nu pot să te prind cu privirea,
Cunosc casa ta, copacii din curte si florile,
Ştiu, ochii tăi si figura, unde să pictez cu gîndirea,
Între care copaci să caut, albe în haine, comorile.
Iară tu în van vei crea peisaje terestre,
Le vei arginta cu Luna, le vei auri cu-al dimineţii astru
Nu ştii că Cerul trebuie coborît şi-asezat sub ferestre,
Iar Lacului să-i spui, de azur, Cer-albastru.
Apoi Lacul si Cerul să le-mparţi pe din-două,
Ziua s-acopere munţii cei limpezi, noaptea cu safire-stîncile;
Nu ştii cu pletele ploii stîncilor să pui cunună nouă,
Cum să le vezi sub Lună învelite cu zăbranicile.
Nu ştii de după care munte acea perlă răsare,
Pe care am ales-o pentru tine-stea ocrotitoare?
Nu ştii că undeva departe, sub munte – poală măiastră,
Dincolo de lac zărit-am două luminiţe la fereastră.
M-am învăţat cu ele, iubesc cele stele din lac,
Întunecate de ceaţa depărtării, de stele din cer sîngerate,
Astăzi le văd, aprinse le-am văzut şi ieri cum tac,
Mereu îmi luminează – triste si palide – întruna luminate…
Iară tu – peste sărmanul pribeag veşnic stingeai necuprinsul,
Desi nicicînd şi niciunde n-avem să ne-ntîlnim;
Tăcem doar o clipă şi iar ne vorbim,
Ca două triste privighetori, ce se ademenesc cu plînsul.


Alte poezii de Juliusz Słowacki: III
Sursă: poezia.3x

Calendarul zilei – 4 septembrie (accent polon)

ÎN ISTORIA UNUI POPOR 
FIECARE AN ESTE SPECIAL, 
FIECARE ZI ESTE SPECIALĂ. 

    AFLAŢI AICI, DE CE.

Juliusz Słowacki
1809 –  S-a născut Juliusz 
Słowacki, poet romantic polonez, unul dintre cei „Trei Barzi” ai literaturii poloneze. Operele sale sunt caracterizate de misticism și prezintă multe legături atât cu literatura orientală, cât și cu mitologia și cultura păgână a popoarelor slave care au locuit pe teritoriul Poloniei. 

1831 – A încetat din viaţă Józef Peszka, pictor polonez.
1909Alexander Miller a devenit ultimul președinte rus al Varșoviei.

1939 – S-a încheiat Bătălia de 
la MławąAceasta a fost una dintre primele lupte ale războiul de apărare a Poloniei dar şi al celui de-al Doilea Război Mondial, în general. 

1967 – În Poznań a fost dezvelit monumentul lui Stanisław Staszicfilozof polonez, om de știință, scriitor și filantrop.

2010 – A fost deschisă sala de sport şi divertisment Arena Legionowo.

Calendarul zilei – 28 iunie (accent polon)

Ziua Națională a Comemorării evenimentelor din Poznań – iunie 1956.
Sărbătoare poloneză celebrată la 28 iunie în fiecare an începând cu 2006, printr-o rezoluție a Sejmului polonez. 

1651 – Incepe Batalia de la Beresteczko dintre Polonia si Ucraina, cea mai mare batalie din secolul al XVII-lea.

1878 – S-a născut Stanisław Brzozowskiscriitor polonez, critic literar și filozof ale cărui opinii s-au format sub influența lui Labriola, SorelNietzsche și Bergson.

1927 – La ordinul lui Jozef Pilsudski, cenușa lui Juliusz Słowacki a fost mutată în Cracovia și înhumată în Catedrala Wawel alături de mormântul lui Adam Mickiewiczîn cripta poeților-profeţi. În ziua înmormântârii cenușei, în Vilnius a fost o dezvelită și o placă comemorativă cu bustul poetului, pe casa în care a locuit. Iar la cimitirul Montmartre s-a păstrat piatra funerară inițială.

1941 –  Al doilea Război MondialSovieticii opresc execuțiile în masă de la închisoarea BrygidkiLwów (Polonia). Ele au început la 22 iunie. Dintre cei 13.000 de prizonieri, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați. 

1943 – S-a născut Ryszard Krynicki, poet polonez, traducător și editor. Este unul dintre poeții Noului val.

Calendarul zilei – 3 aprilie (accent polon)

1849 – S-a stins din viață  Juliusz Słowacki, poet romantic polonez, unul dintre cei „Trei Barzi” ai literaturii poloneze. Operele sale sunt caracterizate de misticism și prezintă multe legături atât cu literatura orientală, cât și cu mitologia și cultura păgână a popoarelor slave care au locuit pe teritoriul Poloniei. A murit la Paris în 1849 de tuberculoză. El a fost înmormântat în cimitirul Montmartre. În iunie 1927, cenușa lui, prin ordinul lui  Jozef Pilsudski, a fost mutată la Cracovia și plasată în Catedrala Wawel alături de mormântul lui Adam Mickiewicz.

1886– S-a născut Władysław Tatarkiewicz, filosof și istoric al filozofiei, etician și estetician, istoric de artă, membru al Academiei Poloneze de Științe. A decedat la o zi după ce a împlinit 94 ani.



Sursa: Wikipedia

Poezia polonă a săptămânii – Juliusz Slowacki

Juliusz Słowacki s-a născut la 4 septembrie 1809 la Krzemieniec şi a decedat la 3 aprilie 1849, la Paris.
Este unul dintre cei mai cunoscuti poeţi ai epocii romantismului polonez, în plus, este dramaturg si epistolograf. Figurează alături de Mickiewicz, Krasiński si Norwid, drept una dintre comorile naţionale – unul dintre trubadurii poporului polonez. Ca filozof, a fost unul dintre creatorii
 filozofiei genetice, care rezolvă şi problema rolului poporului si al personalităţii în istorie, dar a cochetat, episodic, si cu mesianismul polonez. A fost considerat poetul metaforei, poetul limbii. În scurta sa viată de 40 de ani, Słowacki a lăsat pentru posteritate o operă literară bogată si variată: a scris 13 piese de teatru, aproape 20 de poeme si un roman. 


POLONIA! POLONIA!O! REGINĂ…
Polonia! Polonia! O! Regină,
Polonia! Polonia lui Bogdan senină.
Spre ea cu sufletele toate aleargă,
Jupînite si printese-n mare grabă.
Polonia! Polonia! Totu-i vesel,
Dacă-n bratele unui arhanghel,
Ca o stea tu strălucesti, ca o floare înflorită,
O! Desi-n chinuri omorîtă – tu esti cea mîntuită.
Ca martiră – iar te-omoară,
A neamului slav – surioară
Si a libertătii-n veci – capitală,
Pentru credintă tu esti altar de aur.
Spre tine zboară triste elegii – tezaur,
Poporul ales se veseleste;
Apostolii, bărbati de poveste,
Admirativi si plini de adoratie,
Aduc flori, aduc cruci si veneratie
Polonie! Polonie spre izbăvire…
a-nteleptilor proastă inspiratie (fără simtire )
O! Ce mai murmură, ce mai sfătuieste,
Pe altar tulpini de spini sădeste
Si-nchide al Casei Tale prag –
Plînge, plînge! Poporul sărac,
Plînge! Plînge! Se-ndoieste,
Nu mai crede fructu-amar! Din cel copac!
Fruct amar, cu mucegaiuri plin,
Lumea cade în lesin si asteaptă cînt divin.
A iesit, da, a iesit speranta-n tară,
Sunete de aur… epopee rară!
Poporul prinde puteri si se veseleste;
Îngerii si heruvimii cîntă vitejeste…
Au luat flori cu-a diminetii rouă
Ca la ceruri să le ducă-n Auroră,
Poartă-n cer de-amintire un imn
Sufletele – sfintii – un heruvim…
Imnul sună, imnul zboară,
Epopeea-n noi coboară…
Dar pe Lume răul tot mai creste,
Lumea s-ofileste – înteleptul boleste,
Bolnavi sînt! Bolnavi! O! Dar pe ucigas
Nu-l ascultă corul si nici inima – iavas, iavas,
Nu-l ascultă … bolnave dinástii.
Iar imnul vuieste din prăpástii,
Vuieste, răsună… dar jucăria
Bibelou este – dar uvertura – auria,
Viers de minune, nemaiauzit,
Este cîntecul lui Bohdan, măiestrit…
Dar pe Lume răul tot mai creste,
Cine stie, poate se potoleste…
Dar de unde! …înteleptul boleste,
Iar cu mîndria, of! Că toti bolesc –
Epopeea … nici n-o ascultă,
Epopeea, nici n-o citesc…
Ei cîntă tot înainte – si hîrtia mîzgălesc…
Lumea s-ofileste – iar cuvîntul întelept
Nu are ecou – nici în cap si nici în piept,
Ei cîntă tot înainte – si hîrtia mîzgălesc.
Lumile sînt iar în floare … cîntecele ca albine roiesc,
Iar din stepe vin cu proaspătă rouă,
Oamenilor buni s-aducă pace nouă,
Iar celor răi – numai necazuri sumbre.
Epopee – străluciri si umbre, Imnul Heruvimilor pierdut,
Măiestri – cîntat demult,
Cît de întelepte Imnuri! Ce valoare, ce cîntare!
Imnul nostru către Fecioara Izbăvitoare…
Epopeea tot durează, nu se-opreste,
Este si miraculoasă, este si tainică,
Chiar necunoscută e – feciorelnică,
Dară prin sunete – Lumea uneste,
Dară prin cuvinte – ea răsună vesnic,
O! Celestă epopee! – Tu esti Soare falnic!…
Strălucesti precum cometul…
Sfînt dar este doar Poetul,
Cîntă-n epopee, cu epopeea sună…
Heruvimi priveste-n fată, Lumi si Sori si Fulgere, în viată
Străluce deasupra-i mînă-n mînă,
Ne-ntrerupt răsună – cuvintele cunună…
Lumile sînt iar în floare si scînteie
Asezate-n epopee. 


Sursa: Wikipedia; poezia.3x.ro