Adam Mickiewicz

 În sufletul viitorului reprezentant al romantismului tendinţa creaţiei s-a contopit cu tendinţa de a lupta pentru libertatea Poloniei. În opera sa A. Mickiewicz atribuie un rol extraordinar faptului de a prezenta, în faţa întregii lumi, poporul său privat de viaţa politică, poezia lui fiind ca organizator al conştiinţei naţionale, ca propagator a adevărului filosofic şi moral.
Poetul s-a născut la 24 decembrie 1798, în satul Zaosie de lângă Novogrodec în familia avocatului Nikolai Mickiewicz.
În 1815 s-a înscris la Univesitatea din Vilnius, pe atunci una dintre cele mai prestigioase  din Polonia 
La terminarea Universităţii în 1819 fiind bursier al statului, scriitorul avea obligaţie să lucreze ca profesor la Kowno (Kaunas). În această perioadă au fost scrise primele şi cele mai cunoscute operi ale sale: “Cântecul filareţilor” şi “Oda tinereţii”.
În anul 1823 A. Mickiewicz, la fel ca şi colegii sai de universitate, este arestat şi întemniţat în Mănăstirea Baziliană din Wilno pentru participare la activitatea unor “organizaţii secrete”. Scriitorul se află în arest timp de o jumatate de an şi conform deciziei instanţei judecătoreşti este exilat în adîncul Rusiei. La 24 octombrie 1924 părăseşte Lituania.
 Perioada rusească a vieţii lui Mickiewicz se remarcă prin creşterea măiestriei poetice, apariţia noilor opere şi stabilirea relaţiilor cu personalităţi notorii, în primul rând A.S. Puşkin.
În anul 1825 A. Mickiewicz efectuează o călătorie de două luni în Crimeea. Impresiile în urma acestei excursii au fost materializate în ciclul excelentelor “Sonete din Crimeea” (1827). Precum perlele în colier aşa şi sonetele lui leagă dorul de plaiul natal, iar frumuseţa ţării străine sporeşte acest dor.
În 1829 A. Mickiewicz părăseşte Rusia, călătoreşte prin Europa, vizitează Berlinul, Praga, apoi  Elveţia, Italia. La Weimar Mickiewicz face cunoştinţă cu marele poet Goethe.
A. Mickiewicz a considerat de datorie de a fi alături de participanţii răscoalei în anul 1830, dar când a sosit la Dresdarevolta era în pragul agoniei şi în curînd s-a aflat despre căderea Varşoviei.
La Dresda A. Mickiewicz scrie cea mai importantă creaţie a sa – partea a III-a operei “Străbunii” (1832). Opera reflectă evenimentele anilor 1823-24, care au fost îndurate şi de poet, redă urmărirea organizaţiilor politice poloneze de către autorităţile ţariste, sacrificiul colegilor săi din Wilno care şi-au jertfit viaţa în lupta pentru libertatea Poloniei. A. Mickiewicz ajunge la concluzia că şi înfrângerea are un rost, deoarece Polonia prin exemplul suferinţei sale va ajuta la eliberarea altor popoare.
Din Dresda A. Mickiewicz se stabileşte la Paris, unde în 1834 iese de sub tipar “Pan Tadeusz”. Sentimentul patriotic, care trece ca un fir roşu în creaţia poetului, ia o amploare deosebită în această operă. Cuvântul ce iese de sub pana marelui maestru devine lumină şi sunet, iar în faţa cititorilor se desfăşoară imagini vii ale povestirii.
 Între anii 1839-1840 poetul locuieşte cu familia sa la Lausanne, unde

activează ca profesor la Academie. Dar peste puţin timp se întoarce la Paris, unde pe parcursul a patru ani predă literatură slavă la College de France. În acelaş an A. Mickiewicz să căsătoreşte cu Celina Szimanowska. În această perioadă A. Mickiewicz ajunge la concluzia că cea mai importantă este activitatea practică, ea este adevărata poezie şi ţînând cont de această convingere a sa, poetul înscrie luminoase pagini în istoria democraţiei poloneze şi europene: ca luptător pentru libertatea Italiei,  ca redactor şi publicist al ziarului „Tribuna Popoarelor” propagă idealurile democraţiei.

Moartea îl surprinde la Constantinopol, unde în perioada Războiului Crimeii soseşte pentru a întemeia Legiunea care ar fi luptat de partea turcilor.
Decesul survine la 26 noiembrie 1855. Corpul neânsufleţit al scriitorului este dus în Franţa şi înmormîntat în Montmorency, iar în 1890 este reînhumat în vechiul castel al dinastiilor regale poloneze Wawel în Cracovia.
Marele poet nu mai există, dar ne-a rămas ca moştenire spirituală geniala sa opera.
Reclame

Personalităţi polone. Date remarcabile şi memorabile 2010.

Cărţi poloneze jubiliare 
Jan Kasprowicz (1860 — 1926) – 120 ani de la prima publicare a poemului «Hristos» (1890)

Stanisław Dygat (1814) – 45 ani de la prima publicare a romanului «Disneyland» (1965)
185 ani de la apariţia a poeziilor scrise de A. Mickiewicz : «Pe albumul Ludoviţei Mackiewicz, «Luntraşul», «Vis», «Convorbire», «Gînduri de ziua plecării» din ciclu «Sonete din Crimeia» (1825)
185 ani de la apariţia poeziei lui A.Mickiewicz «Către o mama poloneză» (11 – 14 iulie 1830)

Personalităţi polone
Ferdynand Antoni Ossendowski (1978 -1945), scriitor, publicist, călător şi cercetator – 65 ani de la trecerea în nefiinţă, 03 ianuarie
Konstanty Ildefons Gałcinczyński (1905 -1953), poet – 105 ani de la naştere, 23 ianuarie
Józef Mackewicz(1902 — 1985), prozator, publicist – 25 ani de la trecerea în nefiinţă, 31  ianuarie
Ignacy Krasicki (1735 — 1801), poet, prozator, enciclopedist, episcop de Warmia şi arhiepiscop de Gniezno –165 de la naştere, 03 februarie

Kazimerz Tetmajer, Przerwa (1865 -1940), poet – 145 ani de la naştere, 12 februarie
Fryderik Franciszek Chopin (1809-1849), compozitor vestit – 200 ani de la naştere, 22 februarie
Stanisław Ignacy Witkiewicz (1885 -1939), scriitor – 125 ani de la naştere, 24 februarie
Jarosław Iwaszkewicz, numele propriu Leon Jarosław (1894 — 1980), poet, prozator, dramaturg, eseist, translator – 30 ani de la trecerea în nefiinţă, 02 martie
Zygmunt Haupt (1907 — 1975), prozator – 35 ani de la trecerea în  nefiinţă, 10 martie
Aleksander Wat (1900 — 1967), poet, scriitor, translator – 110 ani de la naştere, 1 mai
Jan Parandowski (1895 —1978), prozator, eseist, translator – 115 ani de la naştere, 11 mai
Eliza Orzeskowa (1841 — 1910), scriitoare, publicistă – 100 de la trecerea în nefiinţă, 18 mai
Maria Dąbrowska (1889 — 1965), scriitoare, publicistă – 45 ani de trecerea în nefiinţă, 19 mai

Jan Jakub Twardowski (1915 — 2006), poet, preot catolic – 95 ani de la naştere, 01 iunie
Gustaw Herling-Grudziński (1919 —2000), prozator, critic, eseist, publicist –

10 ani de la trecerea în nefiinţă, 04 iunie
Sławomir Mrożek (1930 ), dramaturg, prozator, eseist, desenator – 80 ani de la naştere, 21 iunie
Maria Pawlikowska-Jasnorzewska (1891 — 1945), poeta, dramaturg – 45 de la trecerea în nefiinţă, 09 iulie
Antoni Zaleski (1858 — 1935), scriitor, publicist – 75 ani de la trecerea în nefiinţă, 09 august
Erzy Żuławski (1864 — 1915), scriitor, dramaturg, eseist – 95 ani de la trecerea în nefiinţă, 09 august
Maria Konopnicka, pseudonim Jan Sawa (1872 — 1910), poetă,novelistă
100 ani de la trecerea în nefiinţă, 08 octombrie
Tadeusz Nowak, (1930 — 1991), poet, prozator – 80 ani de la naştere,11 noiembrie
Erzy Putrament, (1910 — 1986) prozator, publicist – 100 ani de la naştere
14 noiembrie
Stefan Żeromski, pseudonim Maurycy Zych, Iozef Katerla (1864 — 1925), scriitor, novelist, dramaturg, publicist – 85 ani de la trecerea în nefiinţă, 

20 noiembrie
Adam Bernard Mickiewicz (1798 -1855) cel mai cunoscut poet polonez –

155 ani de la trecerea în nefiinţă, 26 noiembrie
Jan Kasprowicz (1860 — 1926), poet – 150 ani de la naştere, 12 decembrie
Władislaw Stanisław Reymont, pseudonim S.W.Reyment (1868 — 1925) –

85 ani de la trecerea în nefiinţă, 05 decembrie
Tadeusz Breza (1905 — 1970), scriitor – 105 ani de la naştere, 31 decembrie
185 de la trecere prin Basarabia (Akerman) a poetului polonez A Mickiewicz