Юлиан Тувим – для детей и взрослых

Знакомство с произведениями замечательного польского поэта Юлиана  Тувима начинается в детстве. Не одно поколение польских и русских читателей зачитывалось изумительными детскими стихами поэта.

Юлиан Тувим родился в сентябре 1894 года в Лодзи, в небогатой еврейской семье. Юлиан был прирожденный гуманитарий и уже в гимназии начал писать стихи, даже переводил стихотворения польского поэта Леопольда Стаффа на эсперанто. В 1913 году состоялся творческий дебют юного поэта – в журнале «Курьер Варшавски» вышло стихотворение Юлиана Тувима «Просьба».

Окончив гимназию в 1916 году, Юлиан поехал в Варшаву, где поступил в университет на юридический факультет, а затем и на филологический. Жизнь большого города захватила молодого поэта. Вместе с другими молодыми поэтами он создал творческую группу «Скамандр», стал инициатором создания Польского общества защиты авторских прав ZAKIS. Активная деятельность отвлекала  и мешала занятиям в университете, и университет  Юлиан не закончил.

В продолжение всей своей жизни Юлиан Тувим испытывал страдания, ибо любил Польшу и  считал себя поляком, в то же время не отрицая своего еврейского происхождения и принадлежности к древнему народу. Тувим писал фельетоны, в которых высмеивал поведение евреев по отношению к полякам, считал, что необходимо уважать язык народа, среди которого живешь.

События Холокоста вызвали у Тувима истинное чувство солидарности с еврейским народом. В 1944 году он написал статью «Мы, польские евреи», где пытался объяснить свое чувство принадлежности как польскому, так и еврейскому народу.

В эмиграцию Юлиан Тувим отправился вместе с семьей в 1939 году, когда фашисты оккупировали Польшу. Путь был долгим и тяжелым. Вначале семья эмигрировала в Румынию, затем Италия и Франция, которая тоже была захвачена немецкими войсками. Дальнейший путь семьи лежал в Лиссабон и Рио-де-Жанейро, затем США. В Америке Тувим продолжал писать, он находился на вершине своего творчества и много печатался в газетах и журналах.

Поэзия и неисчерпаемый юмор поэта помогли ему перенести годы эмиграции.

В 1946 году Тувим вернулся на родную землю. Он по-прежнему много писал, но с начала 1950-х все чаще плоды его труда попадали «в стол». Многие произведения писателя увидели свет лишь после его смерти.

Истинное мастерство Тувима проявилось в виртуозном владении словом. Его поэтический язык отличается пластичностью, остротой и юмором. Его афоризмы и эпиграммы вынуждают читателей смеяться до слез.

Тувим много переводил. Именно благодаря его замечательным переводам поляки имели возможность познакомиться с творчеством Пушкина, Фета, Пастернака и Маяковского, прочесть «Слово о полку Игореве».

Тувим был литературоведом и библиофилом, собиравшим необычные и редкие литературные явления. Он издал антологию польской фрашки (fraszka – пустяки, вздор, шалость, проказы), собрание польских «Дьяволиад» и коллекции необычных стиховых форм «Пегас дыбом».
К сожалению, жизнь поэта была не особенно долгой. Он умер 27 декабря 1953 года. В последний путь его провожали сотни почитателей его таланта. Посмертно Юлиан Тувим награжден Орденом Возрождения Польши. Его именем названы улицы в разных городах Польши. В Лодзи, родном городе поэта, установлен памятник и мемориальная доска на гимназии, где он учился, открыт музей, посвященный поэту.

Mormântul lui Julian Tuwim

А теперь фрашки и афоризмы поэта:

Когда съезжаются злодеи,
Всегда пекутся об Идее.

Навстречу мне рот раззявил
Ученый пес богачей:
«Я песик моих хозяев.
А вы, извините, чей?»

*Мозг – устройство, с помощью которого мы думаем, что думаем.


*«Не сунусь в воду, пока не научусь плавать», – решил дурак.


*Говорят, осторожность – мать успеха. Неправда. Остерегаясь, не станешь матерью.

Banca lui Tuwim, Łódź


*Птица, увидав на вершине дуба слизняка, удивилась: «Как ты сюда залетел?» – «Ползком, пташечка, ползком».


*Человека, за год разбогатевшего, следовало повесить годом раньше.


*Комар создан, чтобы вызвать симпатию к мухам.

*Ближних нам посылает судьба. Какое счастье, что друзей выбираем сами!

*Живи так, чтобы друзьям, когда умрешь, стало скучно.

Sursa foto: wikimedia.org; bi.im-g.pl; www.the-tls.co.uk; juliantuwim.pl

Sursa: juliantuwim.pl; allforchildren; isralove.org; culture.pl

Reclame

Provocare cu accent polonez

Vara este probabil cea mai minunată perioadă a anului, în special pentru copii, căci ei sunt cei care se bucură din plin de vacanță: trei luni absolut libere, fără școală, fără teme pentru acasă, fără trezit dimineața, cu multă joacă…parcă și viața e mai frumoasă.

Totuși, intrând în vacanță, ei sunt în căutare de activități distractive, amuzante, iar părinții le mai vor și educative. Din fericire, biblioteca este cea care are întotdeauna ce oferi, chiar și celor mai năzbâtioși copii.

Iar în acest an, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a pregătit ceva foarte special și este vorba despre Noul Program estival „Provocarea verii: Citește! Descoperă! Creează!”, cu un concept inovativ ce oferă un evantai întreg de activități, care permite participanților să citească, să cunoască, să experimenteze, să exploreze, să evalueze cunoștințele acumulate.

Chiar începând cu 1 iunie, fiecare filială a Bibliotecii Municipale a dat start Provocării, venind către utilizatori cu o agendă impresionantă de activități diverse.

Și Biblioteca polonă „Adam Mickiewicz” face parte din echipa Hasdeu, astfel că utilizatorii noștri, urmau să savureze un program destul de consistent, interesant și plin de surprize frumoase.

Până acum ei au avut parte de diverse ateliere creative și distractive, excursii, experimente neobișnuite, lecturi fantastice, jocuri energizante și multe altele. Pentru că acest program continuă, copii vor avea parte încă de multe descoperiri.

Important pentru noi a fost ca să avem în agenda noastră și accente poloneze, care să permită participanților să cunoască mai bine Polonia, istoria, cultura ei, dar și urmele polonezilor din Moldova.

Dat fiind faptul că Programul este împărțit pe trei categorii, iar una din ele este Citește, aceasta a fost tocmai o oportunitate de a scoate în prim plan literatura poloneză.

Știind că orice copil iubește poveștile, am selectat pentru lectură și povești poloneze, iar ca să fie mai interesante, unele le-am și teatralizat împreună.

Tot în biblioteca noastră, copii l-au descoperit pe Kornel Makuszyński, scriitor polonez, autorul cărții „Cei doi care au furat Luna”. Răsfoind-o, ei au aflat povestea celor doi gemeni, care se gândiră într-o zi să fure Luna, crezând că ar putea face ceva bani dacă o vând. Cei mai curajoși copii au încercat chiar să citească câteva fraze în limba poloneză, pentru a vedea dacă se descurcă.

De asemenea, participanții noștri au aflat că este și un film, bazat pe această poveste, care i-a avut în rolurile principale pe gemenii Kaczynski (Lech și Jaroslaw Kaczynski), doi dintre viitorii lideri politici ai țării, care la acel moment aveau câte 13 ani.

La capitolul Descoperă, am organizat pentru ingenioșii noștri aventurieri câteva excursii, care i-au ajutat să cunoască mai multe lucruri importante despre amprentele poloneze din capitala noastră.

Desigur că prima în listă era strada Lech Kaczynski, acolo unde se află Biblioteca de cultură și literatură polonă „Adam Mickiewicz”, acolo unde este amplasată placa comemorativă în amintirea regretatului preşedinte polonez Lech Kaczynski și persoanelor care și-au pierdut viața în accidentul aviatic de la Smolensk.

Cu mult interes participanți noștri au vizitat și Placa comemorativă dedicată savantului Tadeusz Malinowski, fondatorul școlii de cristalografie, inspiratorul și organizatorul renașterii poloneze în Moldova; Liceul „Nicolae Gogol”, unde facultativ se învață limba poloneză; Clădirea Cinematografului „Patria” și Filarmonica de Stat „S. Lunchevici”, care au fost proiectate de arhitectul de origine poloneză Valentin Voițehovschi . Tot în acea zi am ajuns să vedem și Bustul lui Karol Schmidt, cunoscut ca cel mai longeviv primar al Chișinăului, mama cărui era de origine poloneză.

De asemenea, am mers cu participanții și la Catedrala romano-catolică „Providența Divină”, care  este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de însemnătate națională, întrodus și în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului.

Copii au recunoscut că nu au știut de existența ei, iar acest fapt i-a ajutat să studieze atent construcția impunătoare, să admire vitraliile frumoase, să facă ochi mari la multitidinea de scaune din interior, lucru neobișnuit pentru ei, cei care merg la biserici ortodoxe.

Statuia Sf. Papa Ioan Paul al II-lea, le-a temperat puțin spiritele, fiind impresionați de sculptură și în special de istoria vieții celui care a fost Unic, motivând milioane de oameni.

 Ulterior, am descoperit și Republica Polonia prin excursii, doar că virtuale. Astfel am mers în

călătorie pentru a vedea locuri excepționale din această țară, care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.  Au vizionat, cu vădit interes, câteva filmulețe despre vestita mină de sare Salina Wielicka, care anual este vizitată de aproximativ 1.2 milioane de oameni, însă cu tristețe în suflet au urmărit unele secvențe despre lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau. Tot în această listă se regăsesc și vechea Pădure Białowieża, unde se află faimoșii zimbri, grandioasa Sala Centenară cu havuzul său muzical, Orașul Medieval din Toruń, Castelul Malbork, cel mai mare castel din lume după suprafață și multe alte locuri renumite.

Am ajuns împreună să vizităm și Wrocław-ul, unul dintre cele mai vechi, frumoase şi verzi oraşe

din Polonia. În această „excursie” copii au aflat că o marcă a orașului sunt …piticii. Peste 300 de pitici (unele surse spun chiar 500) sunt răspândiți în tot orașul, iar dacă vrei să îi “vanezi” există chiar o hartă cu locațiile tuturor, dar si o aplicație mobilă.

Chiar dacă piticii din Wrocław erau tare drăguți, acasă, cu regret, copii nu i-au putut lua. În schimb, au avut posibilitatea să își confecționeze câte unul personalizat. Mai simplu nici că se putea: niște ciorăpei și ștrampi uzați, hrișcă, vată, ață, clei fierbinte și câteva picături de creativitate.

În timpul atelierelor, am ajuns și la simbolul de importanță națională a acestei țări: flagul Poloniei. Ascunși după valuri de hârtie creponată, fiecare copil și-a confecționat propria miniatură a drapelului polon. Tare mândri de ei, nu aveau răbdare să le ia acasă pentru a le arăta părinților.

Într-una din zile, participanții au avut parte și de o surpriză deosebită. Aceasta a fost întâlnirea cu Excelența Sa, domnul Bartłomiej Zdaniuk, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în Republica Moldova, care și-a manifestat interesul față de acest programul deosebit.    

Dumnealui le-a vorbit copiilor despre Polonia, puțin din istoria ei, dar și despre urmele poloneze din Chișinău – locuri care tocmai urma să le vizităm. Nu știa domnul Ambasador că are în față detectivi adevărați, astfel s-a pomenit luat la întrebări. Tare erau curioși să afle unde s-a născut, de unde cunoaște limba română, cât timp ia o călătorie până la Varșovia etc..

Important e că toți și-au primit răspunsurile, iar spre finalul întâlnirii, domnul Ambasador i-a  învățat și câteva cuvinte în limba polonă, ca urmare toți participanții i-au mulțumit pentru întâlnirea interesantă prin a-i spune: Dziękujemy!

Vara e în toi și Programul „Provocarea verii” vine cu alte noi activități pentru copii. Iar pentru a le savura din plin, vă așteptăm cu drag la bibliotecă!

BUCĂTĂRIA POLONĂ: Фаршированный цыпленок по-польски

Весна подходит к концу, свежая зелень и цветы радуют глаз, а дома все еще кутаешься в теплые вещи: остывшие стены никак не прогреются. С другой стороны – летом будем мечтать о прохладе. Ну да ладно, я предлагаю приготовить Фаршированного цыпленка по-польски,  и порадовать друзей и близких вкусным блюдом, согревшись, заодно, у духовки.

Итак, фаршированный цыпленок.

Необходимые продукты:

Цыпленок или небольшая курица – 1 шт.

Лук – 1 шт.

Томатная паста – 2 ст. л.

Чернослив – 1 стакан

Корица – 0,5 ч. л

Грецкие орехи – 0,5 стакана

Капуста белокочанная – 400 г

Масло растительное – 3 ст. л

Соль,  черный молотый перец  – по вкусу

Как приготовить:

Начать следует с фарша. Нарезать кольцами лук, нашинковать капусту и обжарить их до золотистого цвета. Причем, рекомендуется именно обжарить, а не потушить.

Затем в обжаренную капусту необходимо добавить, томат, нарезанные кусочками чернослив и грецкие орехи, корицу и соль по вкусу. Начинку необходимо хорошенько перемешать.

Упитанного цыпленка, уже выпотрошенного, нафаршировать начинкой и зашить нитками. Выложить цыпленка на противень, поместить в духовку приблизительно на час и поливать периодически выделившимся соком. Готового цыпленка вынуть из духовки и удалив нитки подавать на стол.

Приятного аппетита!

Sursa foto: zernograd. com; img-fotki.yandex.ru;

Festivalul „Primăvara poloneză în Moldova”, ediția XIX-a

Cel mai important eveniment al polonezilor din RM, Festivalul „Primăvara poloneză în Moldova”, a avut loc la 18 mai, iar Biblioteca de cultură şi literatură polonă „A. Mickiewicz”, ca de obicei, a fost prezentă cu o expoziţie de cărți pentru copii, enciclopedii, cărți senzoriale, dar și jocuri de societate.

În cadrul Festivalului au fost vernisate și alte diverse expoziții, ce reflectă cultura și tradițiile poloneze și a avut loc și un concert minunat, cu participarea mai multor ansambluri de cântece și dansuri din localitățile Comrat, Stîrcea, Bălți, Soroca, Chişinău etc.

La eveniment a fost prezent Excelența sa, Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Bartłomiej Zdaniuk, reprezentanți ai corpului diplomatic și a Biroului de relații interetnice.

Festivalul a început cu Evenimentul de decernare a decorațiilor. Astfel, cu Ordinul de Merit al Republicii Polone, Crucea Cavalerului, distincție acordată de Președintele Poloniei, a fost decorată și directorul bibliotecii polone Oxana Andreev.

Wesołych Świąt Wielkanocnych!