Personalitatea polonă a lunii – BOLESLAW PRUS

Bolesław Prus, numele adevărat Aleksander Glowacki, scriitor polonez, romancier, jurnalist, nuvelist, foiletonist, reprezentant remarcabil al realismului în proza polonă a secolului al XIX-lea, s-a născut la 20 august 1847 în Hrubieszów, oraş situat astăzi în sud-estul Poloniei, foarte aproape de graniţa cu Ucraina. Glowacki a fost cel mai tânăr fiu al lui Antoni Głowacki şi Apolonia Głowacka, nascuta Trembińska. În 1850, când viitorul Boleslaw Prus avea 3 ani, mama sa a murit şi copilul a fost dat spre îngrijire bunicii sale din partea mamei, Domicela Olszewska din Lublin. În 1856 Prus a ramas orfan şi de

Casa scriitorului
din Hrubieszów

tată. În 1862, fratele lui, Leon, un profesor cu treisprezece ani mai mare, l-a dus în Siedlce, apoi în Kielce. La scurt timp dupa izbucnirea insurecţiei poloneze împotriva Rusiei Imperiale, în ianuarie 1863, Prus, având 15 ani, a fugit de la şcoală pentru a se alătura insurgenţilor. La 1 septembrie 1863, la douăsprezece zile după cea de-a 16-a aniversare, Prus a luat parte la o lupta împotriva rușilor, într-un sat numit Bialka, la patru kilometri la sud de Siedlce. Aleksander a suferit contuzii la nivelul gâtului și răni la ochi cauzate de praful de pușcă, fiind găsit în stare de inconștientă pe câmpul de luptă și dus ulterior la spital în Siedlce. Este foarte posibil ca această experiență să-i fi cauzat agorafobia cu care s-a luptat întreaga viață. Cinci luni mai tarziu, la inceputul lunii februarie, a fost încarcerat în Castelul din Lublin din cauza participării sale în cadrul insurecţiei. Însă ţinând cont de perioada petrecută în arest şi de cei 16 ani ai săi, s-a decis să-l plaseze în custodia unchiului său, Klemens Olszewski. Prus s-a înscris la şcoala gimnazială din Lublin (unde a fost studentul lui Józef Skłodowski, bunicul lui Maria Skłodowska-Curie). După absolvirea din 30 iunie 1866, s-a înscris la Universitatea din Varsovia, secţia matematică. în 1868 însă, a întrerupt studiile sale universitare din cauza problemelor financiare. În 1869 s-a înscris la Institutul de Agricultură si Silvicultură din Pulawy, un oras istoric unde şi-a petrecut o parte din copilărie şi care a fost punctul de pornire pentru povestirea surprinzătoare din 1884, Mucegaiul Pamantului. Cu toate

Monumentul lui Prus din
Park Zdrojowy, Nałęczów 

acestea, foarte curând a fost examtriculat după o confruntare din sala de curs cu un profesor de limbă rusă. De-acum încolo, a studiat pe cont propriu, întretinându-se mai mult din meseria de meditator. În 1872 şi-a început cariera de gazetar. Jurnalismul va deveni „scoala” lui de scris. În 1873, Prus a ţinut doua prelegeri publice ale căror subiecte ilustrează amploarea intereselor sale ştiinţifice: Despre structura Universului şi Despre descoperiri şi invenţii. Ca editorialist, Prus a comentat cu privire la realizările unor oameni de știință şi a îndemnat polonezii să studieze ştiinţa şi tehnologia pentru a dezvolta industria şi comerţul; a încurajat înfiintarea unor instituţii de caritate pentru ajutorarea sectoarelor defavorizate; a descris operele de ficţiune şi non-ficţiune a colegilor scriitori; a lăudat minunile naturale, ca eclipsa de soare (la care a asistat din Mława in 1887 şi care l-a inspirat să scrie romanul Faraonul), şi cele create de mâna omului, ca de exemplu, mina de sare Wieliczka; planul de construcţie al Turnului Eiffel din cadrul expozitiei

din 1889 de la Paris si Nałęczów.

După ce Prus a început să scrie editoriale în mod regulat, săptămânal, s-a

Zloţi polonezi
cu chipul lui Boleslaw Prus

stabilizat financiar, fapt ce i-a permis în ianuarie 1875 să se căsătorească cu o verişoară mai îndepartată din partea mamei sale, Oktawia Trembińska. Aceasta era fiica lui Katarzyna Trembińska, în casa căreia a locuit timp de doi ani după ce a fost eliberat din închisoare. Cuplul a adoptat un baiat, Emil Trembiński (născut in 11 septembrie 1886, fiul cumnatului său, Michał Trembiński, care a murit în 10 noiembrie 1888). Emil va servi ca model pentru Rascal în capitolul 48 din romanul Faraonul. În 18 februarie 1904, la vârsta de 17 ani, Emil s-a împuşcat mortal în piept, în contextul unei iubiri neîmpărtăşite. S-a susţinut că în 1906, Prus, în vârstă de

Romanul Păpuşa

59 de ani, a avut un fiu, Jan Bogusz Sacewicz. Mama baiatului a fost Alina Sacewicz, văduva dr. Kazimierz Sacewicz, fizician şi gânditor sociolog, pe care Prus l-a cunoscut la Nałęczów.  Deşi Prus a fost un scriitor talentat, cunoscut iniţial ca umorist, nu a avut încredere în valoarea operei sale jurnalistice si literare. Prin urmare, la începutul carierei sale în 1872, la vârsta de 25 de ani, şi-a luat pseudonimul de „Prus” (Prusl a fost blazonul familiei sale), folosindu-l în operele sale fictţionale şi în editorialele publicate la ziar, păstrând numele său real, Aleksander Głowaki, pentru scrierile „serioase”. El a continuat să lucreze ca jurnalist până la sfârşitul carieriei sale, chiar şi după ce a cunoscut succesul ca autor de povestiri scurte si romane. Mult timp, Prus a evitat să scrie ficţiune istorică, argumentând că aceasta va denatura în mod inevitabil istoria. El a

Romanul Faraonul

criticat romancierii istorici contemporani pentru greşelile lor in acurateţea istorică, inclusiv eşecul lui Henryk Sienkiewicz în portretizarea scenelor militare din Trilogia sa, ce descria secolul al XVII-lea şi logistica de război. Doar în 1888, cand Prus avea 40 de ani, a scris prima sa ficţiune istorică: o poveste scurtă, dar uimitoare O legenda a vechiului Egipt. Aceasta poveste îi va servi, câţiva ani mai târziu, ca o schiţă preliminară pentru primul său roman istoric, Faraonul (1895).

În cele din urmă, Prus a scris 4 romane despre ceea ce el a mentionat într-o scrisoare din 1884, ca mari întrebări ale epocii noastre: Avanpostul (1886) despre ţăranii polonezi, Păpuşa (1889) despre aristrocraţie şi orăşeni idealişti, care se luptă să implementeze reforme sociale; Emancipatele (1893) despre framântările feministe şi singurul roman istoric, Faraonul (1895) despre mecanismele puterii politice. 
Mormântul lui
Bolesław Prus
Opera de cea mai mare întindere şi cu cel mai universal interes este romanul Faraonul. El a fost adoptat de regizorul Jerzy Kawalerowicz într-o peliculă cinematografică omonimă în 1966. Filmul a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1967.
Dupa ce a vândut romanul Faraonul editurii Gebethner şi Wolff, Prus a pornit într-o călătorie de 4 luni. El a vizitat Berlin, Dresden, Karlsbad, Nuremberg, Stuttgart si Rapperswill. Etapa finală a călătoriei lui Prus l-a dus la Paris, unde a fost împiedicat de agorafobia de care suferea, să traverseze râul Sena pentru a vizita orasul

sudic, Left Bank. 

În 1912 Bolesław Prus a murit.
Monumente ale scriitorului sunt instalate la Hrubieszov, Nałęczów  şi Varşovia

Muzeul "Adam Mickiewicz" din Turcia

Adam Mickiewicz, poet şi dramaturg polonez, a venit la Istanbul, după ce a fost închis în Polonia și apoi exilat în Rusia. El a petrecut ultimii ani ai vieții sale într-o casă din zona Tarlabasi, unde continua să scrie poeziile sale.
A decedat de holeră, pe 26 noiembrie 1885, într-o casă de lemn la Tatlı Badem Sokak, Istanbul, iar corpul său a fost transportat la Paris, unde a şi fost înmormîntat. După ce clădirea a ars 15 ani mai târziu, un emigrant polonez a reconstruit-o din cărămidă și piatră, reproducînd exact designul original.
În 1955, casa unde a locuit poetul în Turcia, a fost transformată intr-un muzeu pentru a comemora aniversarea a 100 de ani de la moartea sa. Ascuns pe o stradă laterală, la baza unuia dintre dealurile abrupte din Tarlabasi şi se află muzeul
“A. Mickiewicz”. În afară de o mică placă deasupra ușii, nimic altceva nu trădează existenţa muzeului. Puțini localnici ştiu că trăiesc la doar câțiva pași de reședință finală a celui mai mare poet național al Poloniei.
Aici, vizitatorii pot vedea documente, diverse informaţii despre poet şi operele lui, fotografii, precum și documente ale organizaţiilor poloneze de eliberare.
Muzeul cu 4 etaje este împărțit în 3 săli: prima sală afișează informații despre tradițiile și istoria Poloniei, împreună cu lucrările lui A. Mickiewicz; a două sala demonstrează roul lui în Mișcarea naționalistă poloneză și a treia sala ne arată o varietate de lucruri, fotografii și documentele referitoare la timpul care poetul l-a petrecut în Imperiul Otoman.
În subsolul casei este şi un mormînt simbolic al scriitorului. O cameră simplă, sumbră, care conține masca mortuară a lui Mickiewicz și o invitație originală la înmormântarea lui, semnată de Levy.

Muzeul este deschis zilnic între 09:00-16:00, cu excepția zilelor de luni.
Serdar Ömer Caddesi, Tatlı Badem Sokak 23, Tarlabașı, Beyoğlu, acces gratuit.

Poezia polonă a săptămânii – Czeslaw Milosz

Czeslaw Milosz

Poet, prozator,romancier  şi traducător polonez de origine lituaniană, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980. În motivaţia juriului care i-a acordat premiul Nobel se aminteşte: „a ilustrat, cu o perfectă clarviziune, condiţia precară a omului într-o lume dominată de conflicte profunde”.


                                     
                                        
                                                Dar

O zi atât de fericită.
Ceaţa se ridicase devremelucram în grădină.

Păsări colibri se ridicau deasupra florii de caprifoi.

Nu era pe pământ lucru pe care l fi vrut.

Nu ştiam pe nimeni demn de invidiat.

Uitasem toate relele întâmpinate.

Nu  ruşinam  cred  am fost cine sunt.

Nici o durere nu simţeam în corp.

Îndreptânduam văzut marea albastră şi pânzele.
Idee și realizare: şef – oficiu sala de lectură, Oxana Andreev