BUCĂTĂRIA POLONĂ: Medovik Polonez

Fie o masa de sărbătoare sau una mai obișnuită, de pe masa polonezilor nu lipsesc niciodată deserturile. Ajunși în pragul Sărbătorilor de iarnă, majoritatea dintre noi răscolesc blogurile de rețete culinare pentru a descoperi tortul perfect pentru masa lor festivă. În rețeta ce urmează, vă prezentăm unul din cele mai populare torturi pe care le pregătesc gospodinele poloneze, un desert simplu de preparat, dar cu un gust pe care nu îl veți uita prea curând – Medovik polonez. Această prăjitură se topește în gură, este pregătită din cele mai naturale ingrediente pe care ni le-a dăruit natura, la bază fiind mierea și smântâna.

Spor la gătit!

Ingrediente:

*100 gr unt

*½ pahar de zahăr

*3 ouă

*1 pahar de miere

*1 linguriță bicarbonat

*¼ linguriță de sare

*2-3 pahare de făină

*450 ml frișcă

*600-700 gr smântână

*½ pahar de zahăr

*Vanilie

Mod de preparare

Aluatul

1. Pregătim aluatul la baie de aburi. Într-un vas termorezistent punem toate ingredientele în afară de făină și le amestecăm ușor, apoi vasul îl punem peste un alt vas în care fierbe apa.

2. Amestecăm continuu conținutul, timp de 5 minute, sau până s-au topit și încorporăm toate ingredientele.

3. Luăm vasul de pe baia de aburi adăugăm făina și frământăm aluatul care mai apoi va merge la frigider pentru min 8 ore.

Foile

1 Încălzim cuptorul la 200°

2. Împărțim aluatul în 8 biluțe egale sau în dependență de mărimea foilor dorite

3. Pregătim hârtia de copt, peste care presurăm făină

4. Hârtia de copt o punem în tava care va merge la cuptor cu fiecare foaie de tort

5  Coacem pe rînd foile câte 4-5 minute până devin rumene

5. Tăiem fiecare foaie și îi dăm diametrul dorit, resturile le uscăm bine în cuptor și le folosim la decorarea tortului.

Crema

1 Batem frișca puțin după care adăugăm treptat și zahărul

2 Adăugăm smântâna și batem până la îngroșare  (smântâna și frișca ar trebui să fie reci)

3 Adăugăm vanilia

4 Cu crema obținută ungem fiecare foaie, între ele mai puteți pune nuci sau vișine

5 Decorați la preferință.

Să aveți pofte dulci!

Acest tort a fost pregătit și prezentat în cadrul zilei bibliotecii, cu genericul Modă de BOOKate poloneze, sărbătoare dedicată bucătăriei polone.

Lidia Kulikovski: La Mulți Ani prosperi Biblioteca „Adam Mickiewicz”!

Recunoscut specialist în biblioteconomie, bibliografie, bibliologie, conferenţiar universitar, doctor în ştiinţe pedagogice; un nume de referinţă în managementul biblioteconomic din Republica Moldova, Lidia Kulikovski a fost persoana care, în 2007, fiind director general al BM „B. P. Hasdeu” a susținut ideea deschiderii la Chişinău a Bibliotecii de cultură şi literatură poloneză.
An de an, Dnei se bucură de succesele filialei polone și de fiecare dată vine către bibliotecă cu o urare inedită.
Și anul acesta biblioteca polonă a primit o felicitare – elogiu. Mulțumim, stimată Doamnă!

O ZI-AMINTIRE. ADAM MICKIEWICZ
PE FRONTISPICIUL UNEI FILIALE A BM „B.P. HASDEU”

Ziua de 11 noiembrie, 2007 a fost cu ploaie… nu știam care-i dispoziția Universului, dar deschiderea Bibliotecii Adam Mickiewicz s-a produs. A fost gândit un alt scenariu, trebuia să vorbim afară, apoi să tăiem panglică … ploaia ne-a gonit în interior, am transformat panglica în două funde – una în culorile tricolorului, alta în culorile alb-roşu, culorile Poloniei, de o parte şi de alta a uşii. Dar evenimentul a început exact cum l-am programat 11.11.2007, ora 11.11 minute.
Eu şi patria-s totuna: pentru ea iubesc şi îndur cătuşe, scria Adam Mickiewicz în Străbunii. Marele bard polonez a adus poporului, în clipe grele de restrişte, cuvinte de îmbărbătare şi credinţă. Opera lui a servit ca tribun, organizator al conştiinţei naţionale. Un mare artist al slovei polone, căruia îi stă bine pe frontispiciul unei biblioteci şi în străinătate. A trăit mult în străinătate a şi murit în străinătate. În străinătate, se deschidea o instituţie ce-i poartă numele cu gratitudine pentru ţara sa implicată în acest proiect. Astăzi puțini își mai aduc aminte acel eveniment cu semnificaţie deosebită de colaborare între două state – Republica Moldova şi Republica Polonă.
Avea triplă semnificaţie, de fapt: s-a deschis o instituţie pentru interesele etnicilor polonezi, s-a deschis o bibliotecă pentru toţi chişinăuienii, cu tematică specifică – cultura, literatura, istoria, prezentul şi năzuinţele de viitor ale Poloniei şi prin ea şi ale Comunităţii Europene, pentru că la cultura comunităţii europene Polonia a venit cu partea ei, substanţială, de zestre culturală.
Grija pentru această instituţie s-a partajat ca responsabilitate între administraţia locală a Chişinăului şi Ambasada Poloniei în Republica Moldova, între Biblioteca Municipală şi Wspolnota Polska din Polonia. Ideea acestei biblioteci a venit de la ex-ambasadorul Poloniei Piotr Marciniak – exemplu de slujire a culturii poloneze, a intereselor polonezilor – ideie in care a pus suflet, inimă, resurse materiale la realizarea proiectului său.
Polonezii moştenesc opera lui Adam Mickiewicz ca pe cel mai preţios bun naţional. Despre Adam Mickiewicz s-au scris biblioteci – fiecare din generaţii găseşte în opera lui inspiraţia necesară şi cred că şi polonezii din Chișinău, aflându-l acum mai aproape şi în mai multe limbi şi in limba română, fapt ce va permite ca şi chişinăuienii de alte etnii să găsească aceleaşi pilde morale, actuale şi astăzi, din opera marelui Adam Mickiewicz.

Are un şir de poezii foarte optimiste caracteristice tineretului. În poezia Odă tinereţii are o strofă foarte aproape de scopul acestei biblioteci:
Dar tu, tinereţe, te-avântă pe culmi,
Pătrunde cu-al ochiului soare
Din capăt în capăt, întregile lumi,
Cât e omenirea de mare!
Să tinzi unde ochiul n-ar şti să răzbească!
Doar prin lectură poţi să răzbeşti.
Este un îndemn la cunoaştere, la lectură, la studiu, exact misiunea acestei instituţii! Este şi îndemnul oricărei biblioteci care pune la dispoziţia oricui cunoașterea, descoperirea, experimentarea, lectura care au potenţialul de a stimula descoperirea de sine şi de a fi un inductor de reflexivitate.
A trăit mult în exil. A cutreierat Europa, a fost până la Odessa, dar ajunge la Chişinău abia la 11 noiembrie, 2007, onorând cu numele-i o filială a BM „B. P. Has deu”, care a devenit izvor de cultură şi istorie poloneză, europeană şi universală.

La celelalte biblioteci – filiale pentru etniile conlocuitoare – centre culturale, informaţionale specializate pe care le are Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Chişinăul s-a aliniat şi Biblioteca Adam Mickiewicz care (ziceam atunci, în discursul de deschidere) suntem convinşi, va avea locul său distinct în structura BM „B.P. Hasdeu”. Așa este! Acum e mai mult decât ne-am setat ca așteptări – e o bibliotecă inovatoare, mereu în căutare, mereu cu noutăți și surprize.
Exemplul operei lui A. Mickiewicz, prin trinomul de dăruire, crez şi rigoare și prin Biblioteca „Adam Mickiewicz ” vine triplat prin efortul material, intelectual şi de sens al celor implicaţi din Polonia şi Chişinău. Ascensiunea acestei biblioteci a fost susținută de primarul general de Chişinău, a domnului Dorin Chirtoacă, prezent atunci la eveniment; sprijinul şi grija a fost împărtăşită şi de pretura sectorului Centru al capitalei, pretorul Vladimir Şarban, la fel prezent atunci.

Vivacitatea bibliotecii a fost asigurată în toți acești ani de implicările organizaţiilor chişinăuienilor polonezi – femeilor poloneze, Liga studenţilor polonezi, Uniunea tineretului polonez, Societatea Polska Wiosna din RM, umărul cărora l-am avut de la intenţie până astăzi; de bibliotecarii profesionişti care şi-au asumat responsabilitatea de a menţine activitatea acestei instituţii la nivel Oxana Andreev (pe atunci Barbăscumpă), Tatiana Bolea, Elena Mihailov; de susţinerea în continuare a Ambasadei Poloniei în Republica Moldova, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar Krzysztof Suprowicz, prezent şi implicat cu multe resurse în producerea evenimentului de deschidere; a Stowarzyszenie Wspolnota Polska, care a asigurat acest ambient european al bibliotecii, prin preşedintele ei domnul Andrzei Chodkiewicz.
Astăzi, la fel e data de 11 noiembrie. La ora 11 și 11 minute, eram cu fiică-mea Victoria, savuram o cafea de despărțire la Aeroportul din Viena și mi-am amintit de biblioteca „Adam Mickiewicz”. Atât de multe cifre de 1 a avut la deschidere… i-am prezis atunci un viitor plin şi mereu cu noi începuturi. Nu m-am dezamăgit.
Cu speranţă de mare viitor Bibliotecii Adam Mickiewicz, exprim și azi, sincere mulţumiri echipei inovatoare care ține pe val biblioteca într-un timp neprietenos cu cultura şi cartea – găsesc, numai ele știu cum și loc, și timp, și dorinţă şi mijloace pentru a menține în frunte asemenea lucrări de cultură.
La Mulți Ani prosperi Biblioteca „Adam Mickiewicz”!

Provocare cu accent polonez

Vara este probabil cea mai minunată perioadă a anului, în special pentru copii, căci ei sunt cei care se bucură din plin de vacanță: trei luni absolut libere, fără școală, fără teme pentru acasă, fără trezit dimineața, cu multă joacă…parcă și viața e mai frumoasă.

Totuși, intrând în vacanță, ei sunt în căutare de activități distractive, amuzante, iar părinții le mai vor și educative. Din fericire, biblioteca este cea care are întotdeauna ce oferi, chiar și celor mai năzbâtioși copii.

Iar în acest an, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a pregătit ceva foarte special și este vorba despre Noul Program estival „Provocarea verii: Citește! Descoperă! Creează!”, cu un concept inovativ ce oferă un evantai întreg de activități, care permite participanților să citească, să cunoască, să experimenteze, să exploreze, să evalueze cunoștințele acumulate.

Chiar începând cu 1 iunie, fiecare filială a Bibliotecii Municipale a dat start Provocării, venind către utilizatori cu o agendă impresionantă de activități diverse.

Și Biblioteca polonă „Adam Mickiewicz” face parte din echipa Hasdeu, astfel că utilizatorii noștri, urmau să savureze un program destul de consistent, interesant și plin de surprize frumoase.

Până acum ei au avut parte de diverse ateliere creative și distractive, excursii, experimente neobișnuite, lecturi fantastice, jocuri energizante și multe altele. Pentru că acest program continuă, copii vor avea parte încă de multe descoperiri.

Important pentru noi a fost ca să avem în agenda noastră și accente poloneze, care să permită participanților să cunoască mai bine Polonia, istoria, cultura ei, dar și urmele polonezilor din Moldova.

Dat fiind faptul că Programul este împărțit pe trei categorii, iar una din ele este Citește, aceasta a fost tocmai o oportunitate de a scoate în prim plan literatura poloneză.

Știind că orice copil iubește poveștile, am selectat pentru lectură și povești poloneze, iar ca să fie mai interesante, unele le-am și teatralizat împreună.

Tot în biblioteca noastră, copii l-au descoperit pe Kornel Makuszyński, scriitor polonez, autorul cărții „Cei doi care au furat Luna”. Răsfoind-o, ei au aflat povestea celor doi gemeni, care se gândiră într-o zi să fure Luna, crezând că ar putea face ceva bani dacă o vând. Cei mai curajoși copii au încercat chiar să citească câteva fraze în limba poloneză, pentru a vedea dacă se descurcă.

De asemenea, participanții noștri au aflat că este și un film, bazat pe această poveste, care i-a avut în rolurile principale pe gemenii Kaczynski (Lech și Jaroslaw Kaczynski), doi dintre viitorii lideri politici ai țării, care la acel moment aveau câte 13 ani.

La capitolul Descoperă, am organizat pentru ingenioșii noștri aventurieri câteva excursii, care i-au ajutat să cunoască mai multe lucruri importante despre amprentele poloneze din capitala noastră.

Desigur că prima în listă era strada Lech Kaczynski, acolo unde se află Biblioteca de cultură și literatură polonă „Adam Mickiewicz”, acolo unde este amplasată placa comemorativă în amintirea regretatului preşedinte polonez Lech Kaczynski și persoanelor care și-au pierdut viața în accidentul aviatic de la Smolensk.

Cu mult interes participanți noștri au vizitat și Placa comemorativă dedicată savantului Tadeusz Malinowski, fondatorul școlii de cristalografie, inspiratorul și organizatorul renașterii poloneze în Moldova; Liceul „Nicolae Gogol”, unde facultativ se învață limba poloneză; Clădirea Cinematografului „Patria” și Filarmonica de Stat „S. Lunchevici”, care au fost proiectate de arhitectul de origine poloneză Valentin Voițehovschi . Tot în acea zi am ajuns să vedem și Bustul lui Karol Schmidt, cunoscut ca cel mai longeviv primar al Chișinăului, mama cărui era de origine poloneză.

De asemenea, am mers cu participanții și la Catedrala romano-catolică „Providența Divină”, care  este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de însemnătate națională, întrodus și în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului.

Copii au recunoscut că nu au știut de existența ei, iar acest fapt i-a ajutat să studieze atent construcția impunătoare, să admire vitraliile frumoase, să facă ochi mari la multitidinea de scaune din interior, lucru neobișnuit pentru ei, cei care merg la biserici ortodoxe.

Statuia Sf. Papa Ioan Paul al II-lea, le-a temperat puțin spiritele, fiind impresionați de sculptură și în special de istoria vieții celui care a fost Unic, motivând milioane de oameni.

 Ulterior, am descoperit și Republica Polonia prin excursii, doar că virtuale. Astfel am mers în

călătorie pentru a vedea locuri excepționale din această țară, care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.  Au vizionat, cu vădit interes, câteva filmulețe despre vestita mină de sare Salina Wielicka, care anual este vizitată de aproximativ 1.2 milioane de oameni, însă cu tristețe în suflet au urmărit unele secvențe despre lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau. Tot în această listă se regăsesc și vechea Pădure Białowieża, unde se află faimoșii zimbri, grandioasa Sala Centenară cu havuzul său muzical, Orașul Medieval din Toruń, Castelul Malbork, cel mai mare castel din lume după suprafață și multe alte locuri renumite.

Am ajuns împreună să vizităm și Wrocław-ul, unul dintre cele mai vechi, frumoase şi verzi oraşe

din Polonia. În această „excursie” copii au aflat că o marcă a orașului sunt …piticii. Peste 300 de pitici (unele surse spun chiar 500) sunt răspândiți în tot orașul, iar dacă vrei să îi “vanezi” există chiar o hartă cu locațiile tuturor, dar si o aplicație mobilă.

Chiar dacă piticii din Wrocław erau tare drăguți, acasă, cu regret, copii nu i-au putut lua. În schimb, au avut posibilitatea să își confecționeze câte unul personalizat. Mai simplu nici că se putea: niște ciorăpei și ștrampi uzați, hrișcă, vată, ață, clei fierbinte și câteva picături de creativitate.

În timpul atelierelor, am ajuns și la simbolul de importanță națională a acestei țări: flagul Poloniei. Ascunși după valuri de hârtie creponată, fiecare copil și-a confecționat propria miniatură a drapelului polon. Tare mândri de ei, nu aveau răbdare să le ia acasă pentru a le arăta părinților.

Într-una din zile, participanții au avut parte și de o surpriză deosebită. Aceasta a fost întâlnirea cu Excelența Sa, domnul Bartłomiej Zdaniuk, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în Republica Moldova, care și-a manifestat interesul față de acest programul deosebit.    

Dumnealui le-a vorbit copiilor despre Polonia, puțin din istoria ei, dar și despre urmele poloneze din Chișinău – locuri care tocmai urma să le vizităm. Nu știa domnul Ambasador că are în față detectivi adevărați, astfel s-a pomenit luat la întrebări. Tare erau curioși să afle unde s-a născut, de unde cunoaște limba română, cât timp ia o călătorie până la Varșovia etc..

Important e că toți și-au primit răspunsurile, iar spre finalul întâlnirii, domnul Ambasador i-a  învățat și câteva cuvinte în limba polonă, ca urmare toți participanții i-au mulțumit pentru întâlnirea interesantă prin a-i spune: Dziękujemy!

Vara e în toi și Programul „Provocarea verii” vine cu alte noi activități pentru copii. Iar pentru a le savura din plin, vă așteptăm cu drag la bibliotecă!

Festivalul „Primăvara poloneză în Moldova”, ediția XIX-a

Cel mai important eveniment al polonezilor din RM, Festivalul „Primăvara poloneză în Moldova”, a avut loc la 18 mai, iar Biblioteca de cultură şi literatură polonă „A. Mickiewicz”, ca de obicei, a fost prezentă cu o expoziţie de cărți pentru copii, enciclopedii, cărți senzoriale, dar și jocuri de societate.

În cadrul Festivalului au fost vernisate și alte diverse expoziții, ce reflectă cultura și tradițiile poloneze și a avut loc și un concert minunat, cu participarea mai multor ansambluri de cântece și dansuri din localitățile Comrat, Stîrcea, Bălți, Soroca, Chişinău etc.

La eveniment a fost prezent Excelența sa, Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Bartłomiej Zdaniuk, reprezentanți ai corpului diplomatic și a Biroului de relații interetnice.

Festivalul a început cu Evenimentul de decernare a decorațiilor. Astfel, cu Ordinul de Merit al Republicii Polone, Crucea Cavalerului, distincție acordată de Președintele Poloniei, a fost decorată și directorul bibliotecii polone Oxana Andreev.

Biblioteca „A. Mickiewicz” la Salonul Internaţional de Carte

Și în acest an, am fost prezenți la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediția a XXIII, unde am promovat minunata colecție de carte polonă a Bibliotecii „Adam Mickiewicz”.

Standul nostru, amenajat foarte frumos și atractiv, a inclus cele mai noi cărți poloneze, primite recent, chiar din Polonia. În afară de cărți, am prezentat și multe jocuri interesante pentru copii. Jocuri foarte utile, iar titlurile demonstrează acest lucru: Quiz despre Polonia; Istoria Poloniei; Revolta din Varșovia; Silabe domino. Cu certitudine, tocmai aceste jocuri ajută copii să studieze în mod plăcut limba polonă și istoria ei.

Expoziția noastră a fost și foarte colorată și cu un farmec aparte, fapt care ne-a adus sute de vizitatori zilnic. Oricine era interesat de standul bibliotecii, avea ce vedea. Aici era și drapelul Poloniei, și un poster cu cele 16 voievodate ale șării, jucării pentru copii, cărți și enciclopedii fantastice.

De asemenea, am pregătit și o adevărată provocare pentru vizitatorii noștri – un concurs cu premii, ca să-și testeze cunoștințele despre Polonia. Premiile au fost oferite de bibliotecă, dar și de către Ambasada Poloniei în RM. Astfel, cei mai curajoși au avut ocazia să răspundă la întrebări ce țin de istoria Poloniei, cultura și Patrimoniul ei ș.a..Nu toți au știut răspunsurile și că să nu le rămână un gust amar, le-am oferit câte o bomboană. În schimb cei care au știut răspunsurile corecte, au câștigat căni, mape, agende, breloace, carnete, magnete, pixuri etc..

Au fost patru zile pline culoare, cu miros de carte nouă, cu multă gălăgie și ochi curioși.

Ne vedem și la anul!