Urme poloneze în Moldova: Biserica „Sfânta Marta” din Slobozia Rașcov

Slobozia Rașcov este un sătuc pe malul stâng al Nistrului, situat în partea de sud al raionului Camenca, care se remarcă prin istoria sa și statutul de cea mai veche așezare din Transnistria.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, pe pământul oferit de cneazul Liubomir parohiei Raşcov, parohul comunităţii, Anton Varteresovici, a întemeiat un cătun (a. 1747). Deja la 1816 satul era cunoscut sub numele de Slobozia Raşcovului, aici locuind 60 de ţărani catolici polonezi. Comunitatea aparţinea parohiei Raşcov. După instaurarea puterii sovietice satul a primit numele de Slobozia Raşcov. Închiderea bisericii din Raşcov a făcut ca credincioşii să se adune pentru rugăciune noaptea în casele particulare. În anii 60, credincioşii din Slobozia Raşcov s-au adresat autorităţilor cu cererea să li se înregistreze parohia şi să li se cedeze spre folosire biserica din Raşcov, situată la 7 km depărtare. Fiind refuzaţi, au continuat demersurile şi, în anul 1973, au obţinut permisiunea sovietului sătesc de a construi o capelă în cimitir. În această capelă, o dată la două luni, preotul din Chişinău oficia Liturghia. În 1976, credincioşii, fără consimţământul autorităţilor, au construit o biserică; au urmat amenzi, arestări, dosare penale, procese. Biserica a fost distrusă cu buldozerele. Neţinând seama de interdicţii, preotul de la Chişinău şi surorile din Bălţi, continuau în taină să viziteze comunitatea. Abia în anul 1988, cedând cerinţelor credincioşilor, autorităţile au recunoscut parohia (26 decembrie), iar în anul 1990 episcopul de Riga a sfinţit biserica din sat cu hramul „Sfânta Marta”.

Pe parcursul anilor, biserica din Slobozia Rașcov s-a implicat activ și în oferirea asistenței sociale memrilor comumității. Astfel, în anul 2001, în cadrul Parohiei Romano-catolice „Sf. Marta”, a fost creat un centru de zi pentru copii. Instituția preșcolară lipsind totalmente din această localitate, părinții angajați în serviciu își lăsau, de cele mai multe ori, odraslele acasă, fără supraveghere. La inițiativa Parohului local şi la cererea unui grup de părinți, a fost deschis centrul pentru copii, cu program în prima jumătate a zilei, beneficiarilor fiindu-le asigurată şi alimentația pentru perioada aflării lor în centru.  În calitate de educatori au fost angajate doua călugărițe, care au promovat un program educațional interactiv. Manifestându-se grijă și pentru formarea cadrelor, din 2012, centrul cunoaște o dezvoltare progresivă și înregistrează performanțe remarcabile.

Biserica „Sfânta Marta” rămâne a fi, cu siguranță, una dintre cele mai importante lăcașe de suflet a etnicilor polonezi din partea stângă a Nistrului.

Surse: caritas.md; tourism.com;

Conferința științifică internațională „Urme istorice poloneze în Moldova”

În data de 3 iunie 2021, începând cu ora 10.00, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, 121A), se va desfășura conferința științifică internațională „Urme istorice poloneze în Moldova” (cu posibilitatea participării online), organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în colaborare cu Ambasada Republicii Polone în Republica Moldova.

La conferință vor participa cercetători din cinci țări – Polonia, România, Germania, Federația Rusă și Republica Moldova. În cadrul conferinței vor fi abordate probleme ce țin de istoria comunității polonezilor de la înființarea Țării Moldovei până în prezent. Comunicările vor fi axate pe diferite domenii – arheologie, numismatică, istorie, muzeografie, lingvistică, sociologie, artă, religie etc.

Conferința este organizată în cadrul proiectului instituțional „Patrimoniul muzeal şi memoria istorică: cercetare, interpretare, prezentare“.

Programul conferinței:

Orele 10:00-10:20. Ședința de deschidere a conferinței științifice.
Alocuțiuni: Eugen SAVA, director general, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; Bartłomiej ZDANIUK, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Polone în Republica Moldova

Orele 10:20-11:20. Ședința plenară
Lilia ZABOLOTNAIA (Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Polonezii în Moldova. Abordare istoriografică;
Ilona CZAMAŃSKA (Uniwersytet im. Adama Mickiewicza w Poznaniu). Polskie miejsca pamięci w Mołdawii w opisach staropolskich; Piotr MARCINIAK (Universitatea din Varșovia). Поляки в многонациональной Молдове – поддержка идентично- сти небольшой этнической группы как компоненты современ- ного гражданского общества.

Comunicări Secția ISTORIE: Elena ARCUȘ-JANTOVAN (Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Considerații privind circulația monedei poloneze în Principatul Moldovei (sec. XVIII – prima jumătate a sec. XIX); Ana BOLDUREANU (Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Plumburi comerciale poloneze descoperite în Republica Moldova (sec. XIX-XX) Nicolae FUȘTEI (Institutul de Istorie, MECC). Tipăriturile Mitropolitului Dosoftei realizate în Polonia;
Ion TENTIUC (Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Țuțora în lumina raporturilor moldo-poloneze medievale. Aspecte arheologice; Sorin ȘIPOȘ (Universitatea din Oradea, România). Călători polonezi în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810); Виктор ЦВИРКУН (Министерство иностранных дел и европейской
интеграции). Поляки в турецко-русской войне 1710-1713 гг.; Uwe KONST (Association for Transylvanian Studies resp. Society for South-East Europe, Germany). Stanislaus I. Leszczynski – from Bender to Zweibrücken;
Владислав ГРОСУЛ (Институт российской истории Российской академии наук, Москва, Россия). Отклики на польское восстание 1863-1864 гг. в Бессарабии; Anatol PETRENCU (Universitatea de Stat din Moldova). Polonia – victima cârdășiei nazisto-bolșevice (septembrie 1939).

Comunicări Secția RELIGIE, CULTURĂ, ARHITECTURĂ: Petru CIOBANU (Episcopia Romano-Catolică, Chișinău). Comunitatea catolică din Bălți în perioada interbelică; Неля САГАНОВА (Епархия Римско-католической церкви в Кишинёве). Традиция чествования чудотворной иконы Матери Божьей Ченстоховской в приходах Кишиневской римско – католической епархии в XIX-XXI вв. Anna SKOWRONEK (Uniwersytet im. Adama Mickiewicza w Poznaniu). Historia kościoła p.w. Niepokalanego Poczęcia Najświętszej Marii Panny w Izmaile – zarys problematyki; Vera SERJANT (Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Secvențe din activitatea școlii poloneze din Chișinău (în baza colecțiilor Muzeului Național de Istorie a Moldovei); Liliana CONDRATICOVA (Academia de Științe a Moldovei). Conacele poloneze– modalitate de a nu uita istoria și de a promova patrimoniul cultural; Tamara NESTEROV (Institutul Patrimoniului Cultural, MECC). Conacul
I. Brjozovski – V. Dombrovski din Rediu Mare, raionul Dondușeni
; Svetlana CEBOTARI (Universitatea de Stat din Moldova). Vila Mândâc – bijuterie a relațiilor moldo-poloneze; Helena KRASOWSKA (Uniwersytet Warszawski). Sytuacja socjolingwi- styczna Polaków w Słobodzie Raszków; Lucia MARINESCU (Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Piese de orfevrărie poloneză din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei; Adelaida CHIROȘCA (Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Medalii comemorative poloneze din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Ana GRIȚCO (Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Jetonul „Cercul
studențesc al Universității Imperiale din Varșovia pentru ajutorarea soldaților” din patrimoniul Muzeului Național de istorie a Moldovei
.

Comunitatea polonezilor din Moldova în vizită la Orhei

Legătura Moldovei cu Polonia datează din sec. XIV, când ţările erau învecinate şi le unea o singură frontieră. Astfel de-a lungul secolelor s-au închegat relaţii de vecinătate şi bună înţelegere, de toleranţă şi prietenie, de suzeranitate şi vasalitate, militare şi comerciale, dinastice şi culurale, de mariaj şi spirituale.                              

Tot ca un simbol al prieteniei, în data de 11 octombrie, s-au unit mai multe organizații poloneze din Chișinău, și împreună cu Biblioteca „A. Mickiewicz”, au organizat o excursie prin raionul Orhei. După cum bine știți, în Republica Moldova există mai multe organizații etnoculturale poloneze, iar președinții acestora, au știut întodeauna cum să unească comunitatea, să-i ajute să-și identifice rădăcinile și nu în ultimul rând să descopere și să promoveze toate urmele poloneze lăsate de străbunicii lor.                                                                                                                      

Pe urme poloneze am pornit și de data aceasta prin raionul Orhei, locație aleasă de cei mai activi membrii ai organizațiilor care și-au dorit o escapadă prin Codrii Orheiului.

Orheiul, este orașul care găzduiește locuitori de diferite etnii, printre care și mai mulți polonezi, ne mărturisește ghidul nostrum, dna Olga Șipachina.

Excursia a început de dimineață cu o plimbare pietonală prin centru orașului, prima locație fiind Parcul de distracție OrheiLand, o zonă plină de verdeață, unde am respirat cel mai proaspăt aer și am admirat cea mai frumoasă priveliște din Orhei. Cea de-a doua locație a fost chiar în centru orașului, la Monumentul lui Vasile Lupu, domnitor al Moldovei între anii 1634 și 1653. Fiica sa Maria, a fost căsătorită cu Janusz Radziwiłł (unul dintre cei mai puternici hatmani din Uniunea statală polono-lituaniană).

Excursia a continuat pe una dintre cele mai vechi străzi din oraș, strada Vasile Mahu, unde am descoperit mai multe bijuterii arhitecturale, printre care și Biserica romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica este una din puținele opere de arhitectură realizată în stil neo-gotic din întreaga țară. A fost ridicată în anul 1914 de către Cezarina Dobrovolskaya, pentru comunitatea catolică din oraş, compusă în mare parte din polonezi. Ca și multe lăcașe de cult din Moldova, această biserică a avut o istorie tumultoasă, ne povestește dna Olga, ghidul nostru. Pe timpul URSS clădirea a fost pângărită şi parţial distrusă, fiind transformată în sală de sport, iar apoi să ajungă chiar depozit. După declararea independenței, mai mulți ani biserica a rămas lăsată uitării. Datorită voinţei părintelui Klaus Kniffki, în 2005 biserica a fost retrocedată micii comunităţi catolice rămase în Orhei, iar în 2008, după o restaurare complexă, ea a fost redeschisă. 

Excursia noastră a continuat până la primăria orașului Orhei, acolo unde am fost oaspeții primarului, dl. Pavel Verejanu. În cadrul întâlnirii cu primarul, am discutat mai multe subiecte ce țin de diaspora polonezilor din oraș despre cultură, arhitectură, monumente de însemnătate istorică din oraș, planuri de viitor și noi parteneriate.

Republica Moldova este mică și puțin interesantă, ar zice unii. Dar sunt destule argumente pentru a-i contrazice. În Codrii Orheiului, am descoperit și un restaurant foarte frumos, amenajat cu obiecte destinate pentru vânătoare, o expoziție de pieli și blănuri, dar și o mica grădină zoologică. Tot la restaurantul „Safari”, am mâncat cel mai gustos prânz și am vizitat un frumos Muzeu de Lumânări. Muzeul are o colecție de peste 3400 de lumânări, adunate din peste 160 de țări, unele dintre ele având peste 100 de ani. Cea mai mare lumânare cântărește peste 250 kg și are o înălțime de peste 2 metri.

Tot în cadrul acestei excursii am avut posibilitatea să vizităm și două suburbii ale orașului, în satul Piatra la Conacul familiei Lazo și în satul Curchi, unde am vizitat unul din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene, Mănăstirea Curchi. Mănăstirea ca ansamblu arhitectural s-a constituit în secolele XVIII – XIX, iar potrivit unor legende a fost întemeiată de către Ștefan cel Mare.

Când vorbim despre turismul din Moldova, mulți își imaginează că este vorba doar despre Chișinău și Orheiul vechi, însă există destinații mai puțin cunoscute, dar pline de istorie, de fapt ca și cele pe care le-am descopeit noi la Orhei. După cum se știe, istoria o scriu oamenii, iar în Basarabia au locuit pe lângă români și alte grupuri etnice, ce au contribuit la dezvoltarea regiunii și au lăsat amprente peste meleagurile moldave. Polonezii se disting printre aceștia datorită legăturilor permanente pe care le-au avut cu Moldova, aici au locuit mai multe familii de nobili polonezi care au avut pământuri și chiar au fondat localități.

Cu toții avem nevoie să învățăm și să reînvățăm despre noi, cine suntem, de unde ne tragem și care ne este trecutul. Traditiile și istoria fiecărui popor trebuie să ducă mai departe identitatea sa, iar poporul polonez este un bun exemplu în acest sens. A vorbi despre tradiție și istorie nu înseamnă să te întorci în trecut, ci înseamnă ați asuma identitatea, a fi tu însuți cel care ești cu adevarat, a fi real, a aparține lumii. Trebuie să ne cunoastem rădăcinile, trecutul, tradițiile. Oricât ar fi de frumos, un copac care nu are rădăcini va cădea la primul vânt.

Organizațiile care s-au mobilizat și grație cărora a avut loc excursia sunt: Asociația femeilor poloneze Cracovianca, Centrul pentru Dezvoltare și Antreprenoriat Moldova-Polonia; Biblioteca „A. Mickiewicz”; Liga femeilor poloneze din Moldova, Societatea polonezilor din Municipiul Chișinău „ODRODZENIE” și  Asociaţia Internaţională de Prietenie şi Colaborare „Moldova-Belarus”.

Mai multe poze din excursie puteți vedea aici: https://www.facebook.com/1571172116480090/posts/2668610453402912/