103 ani de independență a Republicii Polone

În urmă cu 103 ani, la 11 noiembrie 1918, Polonia și-a recăpătat independența. În acea zi, eliberat din Cetatea Magdeburg, Józef Piłsudski a preluat de la Consiliul de Regență puterea militară, după trei zile puterea civilă, ca în cele din urmă, „în calitate de Comandant-Șef al Armatei Poloneze să notifice guvernele și națiunile neutre și militante”, despre întoarcerea „Republicii Poloneze Renăscute și Independente” pe harta lumii. După 123 de ani, Polonia devenea un stat suveran, recâștigându-și entitatea pe arena internațională. Cinci generații au luptat în revolte, au menținut spiritul polonez, au rezistat germanizării și rusificării, astfel încât în ​​noiembrie 1918 polonezii să se bucure de libertate. Józef Piłsudski, Roman Dmowski, Ignacy Jan Paderewski, generalul Józef Haller, Ignacy Daszyński, Wincenty Witos și Wojciech Korfanty sunt oamenii de stat care au fost părinții Poloniei Independente. Aceștia proveneau din diverse ambianțe politice, dar scopul lor comun în 1918 a fost reconstituirea propriului stat de către polonezi. Atmosfera acestui moment special a fost descrisă de prim-ministrul de atunci Jędrzej Moraczewski: „Este imposibil de transmis această euforie, această frenezie de bucurie care a cuprins în acel moment populația poloneză. Cordoanele s-au rupt după 120 de ani. Libertate! Independenţă! Uniune! Stat propriu! Pentru totdeauna! Haos? Asta nu e nimic. Va fi bine. Cine nu a retrăit aceste zile scurte, cine nu a înnebunit de bucurie în acel moment împreună cu întreaga națiune, nu va simți în viața sa bucuria supremă”.

Amintirea zilei istorice de acum 103 ani, când Polonia a recâștigat independența și libertatea, rămâne o sursă de inspirație pentru noi ca să acționăm pentru binele patriei noastre.

Cu această ocazie, anul acesta ca și în fiecare an, Ambasada Republicii Polone în Moldova, împreună cu organizațiile poloneze și polonezii care locuiesc în Chișinău, au depus flori la monumentul Mareșalului Józef Piłsudski.

Reprezentanții Ambasadei, au transmis călduroase felicitări tuturor compatrioților din toată lumea! Trăiască Polonia!

13 ani de cultură și literatură la biblioteca „A. Mickiewicz”

În data de 11 noiembrie curent, Biblioteca de cultură și literatură polonă „Adam Mickiewicz”, și-a sărbătorit cea de-a 13-a aniversare de la deschidere, acesta fiind un moment prielnic de a organiza un șir de activăți dedicate acestei sărbători. Din cauza crizei globale de sănătate, provocate de Covid – 19, anul acesta o mare parte din activităților dedicate zilelor bibliotecii, s-au desfășurat în regim online. Ținând seama că tot în data de 11 noiembrie, Polonia a sărbătorit 102 ani de independență, ziua a demarat cu un omagiu adus poporului polonez, după care a urmat momentul de depunere a florilor la monumentul lui J. Pilsudski, din Chișinău, eveniment organizat de Ambasada Poloniei în RM.

Cu ocazia aniversării, în adresa bibliotecii, a colaboratorilor ei dar și a utilizatorilor, au fost adresate un șir de mesaje de felicitare de către cei mai apropiați prieteni ai instituției noastre. Cu urări de bine în această zi de sărbătoare, primul mesaj de felicitare a venit din partea Excelenței Sale, Domnul Bartłomiej Zdaniuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Polone în RM. Tot cu frumoase urări în zi de sărbătoare a venit și dna Mariana Harjevschi, director general al BM „B.P.Hasdeu” și dna Lidia Kulikovski, director adjunct, secția Cercetare și Inovare. Pe parcursul întregii zile, felicitările au tot continuat să vină, de la colegii noștrii din filiale, parteneri, voluntari și utilizatorii bibliotecii.

Mesajele de felicitare adresate bibliotecii „A. Mickiewicz”, dar și celelalte activități organizate cu acest prilej, le puți urmări în playlistul de mai jos: https://www.youtube.com/playlist?list=PLEyvKJ6qb1NRP2OChBzDB6hPXIzMbuGf6

În program:

La mulți ani prosperi, dragă bibliotecă, la mulți ani Polonia și tuturor polonezilor din lume!

De ziua ta, Polonia!

p9147470Se spune că un om care călătorește, este un om fericit. Acum, cu toată sinceritatea, pot confirma și eu acest fapt. Recent, eu și colega mea ne-am întors dintr-o vizită de studiu în Polonia. O călătorie, care ne-a impresionat pe ambele la fel de mult, o călătorie, care o vom păstra cu drag în albumul amintirilor. Și am ales să vorbesc despre ea anume astăzi, ca o dedicație frumoasei Polonia, chiar de ziua ei – Ziua Independenței.

Totul a început de la vizita unei echipe de filmare, dar și a unui reprezentant  APL  din orașul Kielce, la biblioteca noastră, Robert Biernadski, unde am discutat despre beneficiul unei colabrorări între biblioteca noastră și  una din Polonia. Ca doar la câteva zile să primim și o invitație de a vizita orașul Kielce, din Voievodatul Sfintei Cruci. Cu toate actele în regulă, cu toate puse la punct, într-o frumoasă zi de toamnă, am și urcat în microbuzul care mergea spre Cracovia. Aproape 20 de ore petrecute în microbuz ne cam tăiase din entuziasmul cu care am pornit la drum. Am încercat toate pozițiile posibile, pentru a sta așezate cât de cât comod. Per total, nu erau chiar multe pentru niște persoane,  care nu practică yoga :). Într-un sfârșit, la ora 4 14264972_1421453437868825_3110987798056924516_n-1dimineața (ora Poloniei) coboram din microbuz în autogara din Cracovia. Obosite, cu somnul pe gene, ne-am așezat pe un scaun în așteptarea șoferului, care la ora 7.30 avea să ne ducă în orașul Kielce, acolo unde eram așteptate.
Aventura începuse.
Într-o poloneză mai mult rusească, ne-am înțeles totuși bine cu șoferul nostru, pan Bogdan, care  ne-a zâmbit tot drumul și ne-a adus la timp în parcarea Bibliotecii ”W. Gombrowicz” din Kielce, locul de întâlnire cu cei, care aveau să ne devină prieteni în cel mai scurt timp. Acolo, cu zâmbetul pe buze, ne-a ieșit în întâmpinare directorul instituției, pan Andrzej Dąbrowski. Din acea zi, am avut parte doar de momente frumoase, memorabile, iar zâmbetul  ne-a fost accesoriul de bază pentru toate cele șapte zile care urmau. Chiar în prima zi, domnul director, ne-a organizat o mică excursie prin oraș, locul care ne-a impresionat prin curățenia sa, verdeața, pacea și liniștea care predomina. Am reușit să vedem câteva atracții turistice din oraș, cum ar fi strada pietonală Henryk Sienkiewicz, în memoria marelui scriitor polonez, Laureat al Premiului Nobel 11pentru literatură; monumentul dedicat aceluiași scriitor din capătul pietonalei, care l-am văzut doar pe Internet; parcul, ce poartă numele altui scriitor polonez, Stanisław Staszic; Palatul Episcopal și grădina lui etc..Am reușit să gustăm și din prăjiturile poloneze, cu dulceață de zmeură, care ne-au îndulcit și mai mult inimile noastre. Din acea zi, ne-am simițit fantastic de bine, alături de oameni, care nu-i cunoșteam deloc, dar care aveam impresia că-i cunoaștem de-o viață. Ei s-au străduit să dea culoare vizitei noastre și le-a reușit atât de bine, încât chiar în acea seară ne-am despărțit  îmbrățișându-ne. Știm prea bine că Polonia este o țară foarte bogată în locuri minunate, locuri care au devenit obiective turistice foarte solicitate, locuri care sunt înscrise în Lista Patrimoniul p9178007UNESCO. Abia după ce s-a terminat călătoria noastră ne-am dat seamă, că probabil și o viață este puțină pentru a reuși să vezi toate aceste locuri, dacă nici în șapte zile nu reușești să vezi integral măcar un oraș. În speranța revenirii, ne-am zis că urmeză să le vedem data  viitoare. În următoarele zile, am reușit să fim parte a unui minunat eveniment, o conferință dedicată lui Henryk Sienkiewicz, care  a durat trei zile și care a a avut loc în trei locații diferite, una dintre ele fiind și Palatul scriitorului din Oblęgorek. Acest mic  palat, văzut de asemenea doar pe Internet, ne-a impresionat la fel de mult.  Acolo am putut vedea cum a trăit marele scriitor, în acea casă dăruită de popor la cei 25 ani de creație, lucruri care scriitorul le-a atins, care i-au fost dragi. Am putut vedea veranda, unde poate scriitorul își aduna gândurile, unde își scria romanele, sau dormitorul său, care și acum era păstrat și care îți dădea impresia că scriitorul este undeva pe-aproape și imediat revine.  Nu cred că îmi ajung cuvinte de a descrie toată frumusețea. Vizita la acest palat ne-a oferit 10oportunitatea de a cunoaște mai bine și echipa biblioteci ”W. Gombrowicz”  din Kielce, care au fost la fel de prietenoși, la fel de bravo precum liderul său. În următoarele zile am vizitat și nouă biblioteci, atât din Kielce, cât și din apropiere, la fiecare fiind însoțiți chiar de domnul director, sau de cineva din echipa sa și desigur traducătorii noștri, care au fost trei la număr. Bibliotecile ne-au inspirat, ne-au demonstrat că ele, ca și în Moldova sunt necesare, sunt utile, sunt dorite.  Unele clasice, altele foarte moderne, ele ne-au demonstrat că bibliotecarii, în care țară nu s-ar afla, își fac meseria cu dragoste și devotament. Tot cărți, de această dată suspendate de pod, am văzut și în așa numita Casă de sticlă, din Ciekoty. Chiar de afară era timp ploios, cărțile ne-au readus buna dispoziție, iar replica casei lui Stefan Zeromski, la fel un vestit scriitor polonez, care se afla în imediata apropiere,  ne-a încântat. Ca și în palatul din Oblęgorek, casa mirosea a istorie, iar fiecare obiect ne povestea în șoaptă despre vremurile de atunci. Am reușit să vedem și locul de veci 1-1a rudelor lui Witold Gombrowicz, patronul spiritual al bibliotecii noastre gazdă. Că tot despre scriitori este vorba, polonezii ne-au spus că orașul Kielce este numit orașul scriitorilor. Deoarece anume aici, s-au născut un număr impresionant de condeieri. Multe locuri am văzut, multe ne-au lăsat fără replică. Unele din ele, nici măcar nu erau scrise în agendă, dar am ajuns să le vedem și să le admirăm. Ca de exemplu, un conac cu adevărat magnific, când ne îndreptam spre Sandomierz. Cumpărat de un colecționar, restaurat și păstrat, ne-a lăsat de-a dreptul cu gurile căscate. Nici măcar fotografiile nu pot reda îndeajuns frumusețea lor. Cu aceste frumoase impresii am pornit la drum, după cum ziceam, spre Sandomierz, recunoscut ca unul dintre cele mai vechi și cele mai importante orașe istorice din Polonia, celebru nu numai pentru clădirile sale istorice, dar și natura unică. În trecut, Sandomierz era cunoscut ca unul dintre cele mai importante centre urbane nu numai din Polonia Mică, ci și din întreaga țară. Am admirat arhitectura, 2natura și piața din Sandomierz, ca nu cumva să pierdem vre-un detaliu important și să le avem în amintire pentu tot restul vieții. În aceste zile am tot hoinărit prin Kielce de parcă eram acasă. Totul ne devenise atât de drag, atât de cunoscut. În ultimele zile ne-am prins la gândul că nici măcar nu căutăm un drum pe unde să mergem, ci pur si simplu îl știam deja. Iar ca încununare a unei opere a fost și vizita în orașul vechi din Cracovia. Chiar în ultima zi, lăsând toate lucrurile la gară, am zburat spre centru pentru a savura ultimele câteva ore în orașul care te hipnotizează. Întregul oraș vechi medieval este printre primele site-uri alese pentru Lista inițială a Patrimoniul Mondial UNESCO, înscris pe listă ca Centrul istoric al Cracoviei. Fosta capitală a Poloniei, atrage anual sute de mii de turiști și suntem mândre că printre aceste mii ne numărăm și noi. Iar faptul că în sfârșit  am ajuns și acolo, că am reușit să vedem și monumentul lui Adam Mickiewicz, renumitul bard p9229461polonez, dar și patronul spiritual al bibliotecii noastre, ne-a făcut să ne simțim împlinite. În fiecare seară reveneam la hotel obosite, dar fericite. În fiecare seară ne bucuram că am văzut o mică parte din Polonia. Cred că avem multe de învățat de la această minunată țară și de la polonezi, care s-au dovedit a fi niște oameni cu literă mare. Cu mare drag le mulțumim tuturor celor care ne-au organizat această vacanță de vis.

Mulțumim Robert Biernacki, pentru că datorită ție s-a conturat și această călătorie; Mulțumim Andrzej Dąbrowski pentru organizarea vacanței noastre, pentru momentele de neuitat și pentru prietenie;  Mulțumim Anna Godowska pentru cel mai sincer zâmbet dăruit în fiecare dmineață; Mulțumim Małgorzata Winkler pentru umorul tău molipsitor; Mulțumim Jadwiga Zielińska pentru  bunătate și sinceritate; Mulțumim Aneta Strzępka și Mariusz Stec pentru fotografii și buna dispoziție creată; Mulțumim Małgorzata Grodzicka pentru cunoștințele împărtășite; Mulțumim Teresa Sobczak pentru companie și cașcavalul delicios :); Mulțumim Bogdan Karliński pentru că ați fost cel mai bun și atent șofer; Mulțumim Michał Pietrusik pentru că ne-ai colorat ultimele ore petrecute în Polonia! Și desigur mulțumim vouă dragii noștri traducători: Paulina Machulska, Dagmara Korczyńska și Jacek Szuflik!

Mulțumim tuturor! Datorită vouă am avut cea mai frumoasă vacanță!

La mulți ani, Polonia! Ești o țară minunată cu oameni extraordinari!

Oxana Andreev,
director biblioteca de cultură și literatură polonă
”A. Mickiewicz”