Inwałd-Park – особое место для семейного отдыха

Здравствуйте, дорогие посетители нашего блога!

Лето в самом разгаре и люди стараются больше времени проводить на свежем воздухе. Предлагаем вашему вниманию идею для семейного отдыха, которую придумали и реализовали в Польше, в деревне Инвальд, в Малопольском воеводстве. И хотя пока еще не ясно, когда будут сняты ограничения на передвижения из-за пандемии, уже сейчас можно искать интересные места в Польше, где обязательно хотелось бы побывать.

Проект по созданию парка развлечений Inwałd-Park финансировался Евросоюзом, а первые посетители увидели парк в 2007 году. Он располагается на территории 45.000 квадратных метров и делится на 5 тематических зон: Парк Миниатюр, Земля Динозавров, Сад Иоанна Павла II, Мини Зоопарк и Парк Средневековья.

Парк Миниатюр (Park Miniatur) Эта часть парка – единственное место, побывав в котором, можно за один день увидеть достопримечательности всего мира. Умело разработанные маршруты ведут посетителей вдоль самых известных архитектурных достопримечательностей. Здесь находятся более 50-ти уменьшенных копий монументов, зданий, скульптур и прочих «чудес света», сделанных человеческими руками: Акрополь, Колизей, Пизанская Башня, собор Святого Петра, статуя Свободы, Китайская Стена, Эйфелева Башня, Триумфальная Арка, Биг Бен, Сфинкс, Белый Дом и другие. Почти все миниатюры были созданы в масштабе 1:25, что позволяет сравнить между собой размеры зданий. И конечно же здесь много цветущих растений, а возле «Статуи Свободы» даже есть небольшой пруд с рыбками. Отдельно расположены самые известные польские достопримечательности в миниатюре, такие как Мошненский замок, Вавельский замок в Кракове и другие.

Земля Динозавров (Dinolandia) В этой части парка можно рассмотреть и прикоснуться к огромными и маленькими динозаврами, которые выглядят очень реалистично. Здесь же находится луна-парк, который гарантирует незабываемые впечатления любителям веселых развлечений. Детям понравится «Пиратское Шоу» и посещение «Египетской Комнаты Страха», а также качели и карусели. Самые маленькие гости могут прокатиться на паровозике, попрыгать на батуте и построить свои замки в огромной песочнице.


Сад Иоанна Павла II (Ogród Jana Pawła II) С высоты птичьего полета сад – это огромный портрет Иоанна ПавлаII, выполненный с помощью живых растений.  Здесь можно насладиться красотой природы и множеством запахов цветов, посидеть в тени деревьев и погулять по узким тропинкам. Здесь же находится Лабиринт из живых растений, который не оставит никого равнодушным. Очень легко найти вход в Лабиринт, но понадобится около получаса, чтобы из него выйти.

Мини зоопарк Каждый час красочный паровозик везет всех желающих в Мини зоопарк. И хотя здесь представлены в основном домашние животные, дети могут поближе познакомиться с ними, погладить. Некоторых животных даже разрешено покормить. Самое увлекательное, прокатиться на лошади, можно оставить на конец прогулки.

Парк Средневековья (Park Średniowieczny) Для тех, кто интересуется Средневековьем, будет полезно посещение Средневекового Замка, в котором находятся Оружейный Зал и Комната Пыток. С вершины Замковой Башни открывается хороший вид на Лабиринт в саду Папы Иоанна Павла II. Во внутреннем дворе Замка систематически проходят рыцарские турниры, где все желающие могут одеть рыцарскую броню и попробовать свои силы в фехтовании, стрельбе из лука и арбалета. А после посетить Рыцарский Трактир, послушать средневековую музыку в исполнении менестрелей, или стать очевидцами феерического огненного представления. Возле замка находится улица средневековых мастерских, где опытные мастера научат посетителей ковать подковы, лепить посуду из глины и плести гобелены. В этой части парка очень много механических драконов, которые совсем неожиданно могут зашевелиться, зарычать и даже дыхнуть настоящим огнем.

Inwałd-Park – просто идеальное место для семейного отдыха, где каждый может найти развлечение на свой вкус.

Surse text: tripadvisor.ru; vsetutpl.com; simpletrips.info

Sursa poze: tripadvisor.com; pobyt.sk; relaxmarket.sk; www.zlavadna.sk; zlavadna.sk ; przeglad.olkuski.pl

Julia Ţibulschi – compozitoarea basarabeană, cu rădăcini poloneze

Una dintre personalitățile remarcabile ale Republicii Moldova, cu rădăcini poloneze, este compozitoarea, muzicologul şi autoarea de cântece pentru copii, Julia Ţibulschi.

S-a născut pe 15 iunie 1933, în orașul Leova (centrul districtului Leovsky). Abilitățile sale creative au apărut la vârsta de unsprezece ani, când a început să conducă un ansamblu vocal format din patru persoane, pe lângă Palatul Pionerilor. Deseori a cântat solo, însoțindu-se la chitară, compunând muzică și text pentru piesele sale.
În timpul studiilor la Colegiul de Muzică din Chișinău, Julia Ţibulschi și-a continuat activitatea în domeniul muzicii. Primul cântec semnat de Iulia Ţibulschi „Primăvara”, a fost interpretat în 1952, în cadrul unui concert, unde au răsunat creații ale compozitorilor autohtoni. Melodia a fost înalt apreciată şi introdusă în programul şcolar.

În 1960 absolveşte facultatea de teorie și compoziție, la Conservatorul „N. A. Rimsky-Korsakov”, din Leningrad. În timpul studiilor, compozitoarea cercetează elementele folclorice în creațiile lui Frédéric Chopin și Karol Szymanowski. Din 1960 până în 1974, Julia Ţibulschi a fost profesoară la Institutul de Arte „G. Musicescu”, din Chișinău.

Activează în calitate de colaborator științific la secția de Etnografie și Arte la Academia de Științe a RSS Moldovenești.  În perioada anilor 1977–1988, este redactor muzical la edituraLiteratura artistică”.

Melodiile Juliei Ţibulschi, scrise în anii ’70-80, au fost foarte populare în republică. Au răsunat adesea la radio și televiziune și au fost cântate în grădinițe și școli. A publicat culegerile de cântece ca:„Clopoţei” (1978), „Stea, stea-logostea” (1984), „Ramule-neamule” (1988), unele în colaborare cu poetul Grigore Vieru, căruia compozitoarea îi este foarte recunoscătoare: „Poezia lui Grigore Vieru, m-a făcut compozitor. Am rămas în sfera acestei lumi pentru că este o lume miraculoasă”.  

Semnează cronici muzicale, articole în cărţi, culegeri, reviste, ziare. Este autoare de emisiuni radiofonice şi de televiziune, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova. În anul 1986 i s-a decernat Premiul Ministerului Învăţământului, iar în 1992 i s-a conferit Titlul Onorific Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova. În 1995 a primit Premiul de la UNESCO, pentru cea mai bună compoziţie pentru cor mixt: Cântec de leagăn.

În 1996, a fost lansată colecția autoarei de cântece, pe versuri de Grigore Vieru (Cântând cu iubire), care a inclus compoziții pentru un cor de copii de vârstă școlară primară și gimnazială. Compozitoarea a dedicat celor mai mici elevi o serie de cântece corale simple precum: „Nu uita”, „Pasărea măiastră”,  „Codrul e frumos cu floare” și „Ghiocelul”.

Pentru copiii de vârstă gimnazială și liceală, Julia Ţibulschi a compus un șir de piese corale precum: „Țara”, „A limbii noastră vrajă”, „Colind pentru Eminescu” etc.

Julia Ţibulschi este una dintre puținele compozitoare, care în creațiile sale muzicale pentru copii, a abordat și subiecte spirituale. Compozițiile corale ca: „Maica Domnului”, „Au venit Floriile” sau „Hristos nu are nicio vină”, sunt adresate acestei tematici.
În prezent, Julia Ţibulschi locuiește în Nuremberg (Germania).

Sursa text: bibliomusic.wordpress.com; locals.md; bncreanga.md

Sursa foto: locals.md; bibliomusic.files.wordpress.com

POLONIA TURISTICĂ: Canalul Elbląg – navigând pe apă și uscat

Canalul Elbląg, numit și canalul Elbląg – Ostroda, este un canal vechi de 150 de ani, care se află în Polonia și parcurge drumul de la Elbląg la Ostroda. Cu o lungime de peste 80 km, este cel mai lung canal navigabil, încă utilizat și astăzi în Polonia. Construit în secolul al XIX-lea, Canalul Elbląg este un monument unic al artei hidroingineriei și o atracție turistică foarte importantă a regiunii. Din punct de vedere tehnic, este una dintre cele mai interesante rute de navigație din Europa.

Canalul Elbląg, este unic prin sistemul complex de încuietori, baraje și porți de siguranță  care abordează o secțiune specială și deosebit de dificilă a traseului în care nivelul apei crește până la 100 de metri. Această secțiune specială este situată între Lacul Drużno și Lacul Piniewo, pe o distanță de aproximativ 10 km. Deoarece diferența de înălțime era prea mare, era imposibil să se construiască încuietori tradiționale pe acest canal, din acest motiv, cinci piste de transport sunt destinate în special transportării bărcilor pe uscat, cu ajutorul cărucioarelor montate pe șină.

La periferia voievodatului Warmińsko – Mazurskie, canalul traversează zone din districtele Iława, Ostróda și Elbląg. Mai traversează o serie de lacuri, inclusiv Drużno, Szeląg și Jeziorak, precum și secțiuni navigabile ale râurilor (de ex., Elbląg, Nogat, Vistula) cu Laguna Vistula și Marea Baltică. Deasupra canalului există în prezent 42 de poduri, majoritatea din beton, șase poduri fiind ridicate după Cel de-al Doilea război mondial. În Ostróda a fost construit un loc uscat cu o pantă de alunecare. Canalul este însoțit de clădiri de administrare legate de funcționarea acestuia (de ex., clădirea Biroului de Hidroinginerie din Ostróda, strada A. Mickiewicz) și alte clădiri rezidențiale.

Diferitele tipuri de mașini de epocă, care susțin funcționarea canalului, folosesc până astăzi toate hidroenergetica furnizată cu roți de apă sau turbine Francis. Diferențele dintre nivelurile de apă sunt depășite cu ajutorul a cinci versanți cu două direcții, echipate cu dispozitive bazate exclusiv pe puterea apei (Buczyniec, Kąty, Oleśnica, Jelenie, Całuny – turbinele Francis fiind utilizate în cazul acestora din urmă); pantele de alunecare, prezintă un set de piste proiectate pentru a găzdui platforme speciale folosite pentru a transporta nave în sus și în jos pe versant; trase de un sistem de linii, platformele se mișcă în două direcții opuse simultan, fiecare dintre ele servind ca o contrabalanță.

Canalul a fost proiectat de inginerul Georg Jakob Steenke, care a continuat să fie administratorul șantierului și administratorul căilor de apă. Înainte de începerea lucrărilor, a plecat într-o călătorie de studiu în timpul căreia a vizitat Canalul Morris și Canalul Pennsylvania din SUA, în urma căreia, cu ajutor notelor luate acolo, a reușit să își schițeze un plan pentru lucrările ulterioare de proiectare. Construcția canalului, a început în 1844, iar ceremonia de deschidere a avut loc abia în anul 1860. La acea vreme, canalul era deja navigabil, iar patru versanți (Buczyniec, Kąty, Oleśnica, Jelenie) erau deja în funcțiune. În 1881 a fost pusă în funcțiune a cincea pistă din Całuny, înlocuind un set de cinci încuietori. În jurul pantei a fost plantat un aranjament compus artificial de verdeață. În anii 1872-1876, a fost construită secțiunea dintre Miłomłyn și Ostróda. Pe parcurs, canalul a fost modernizat de mai multe ori; fiind construit în principal în scopuri de utilitate, inclusiv transportul de lemn și produse agricole.

Astăzi, canalul nu mai este atât de folosit pentru transportul de cherestea. Numai bărcile cu motor, bărcile cu vele, iahturile şi vasele de agrement mai trec pe-aici. Însă, chiar şi după atâta vreme, aceste utilaje şi construcţii hidrotehnice uzate funcţionează încă bine, de parcă n-ar fi fost şi ele supuse trecerii timpului.

În lunile de vară, croazierele cu barca de agrement sunt ușor disponibile și sunt foarte populare. Lungimea totală a canalului depășește 80 km și durează aproximativ 11 ore pentru a ajunge de la un capăt la altul. Cu toate acestea, dacă nu dispuneți de timp în plus, există un punct de oprire la Maldyty, care este mai mult sau mai puțin la jumătatea drumului.

În Buczyniec, există un obelisc în cinstea inginerului responsabil de construcția canalului (îndepărtat în 1945, a fost restaurat la locația sa inițială în 1990).

Surse text: amusingplanet.com; zabytek.pl; atlasobscura.com

Surse poze: tripadvisor.com; poland.travel; wikimedia.org